Regele incearca sa puna capat acestor legaturi vinovate.
 
Carol I a fost un aparator intransigent al moralitatii, nu doar in propria familie, dar si la Curtea regala. Abaterile erau sanctionate rapid si fara drept de apel. Intamplarile consemnate in jurnalul perioadei 1881-1887, care va fi publicat in aprilie de Polirom, povestesc o „istorie fatala”, de pe la sfarsitul anului 1882 si inceputul celui urmator, si le are ca personaje principale pe doua domnisoare de onoare ale Reginei Elisabeta, Lucie Ghica si Efrosina Gradistenu.

Nepoata domnitorului Ghica, incurcata cu un maior insurat

In octombrie 1882, aflat la Sinaia impreuna cu intreaga Curte, regele afla ca doua dintre domnisoarele insotitoare ale reginei au relatii intime cu doi barbati. Regina obisnuia sa se inconjoare cu fiice ale unor vechi familii boieresti ajunse intr-o stare materiala precara, pe care le lua sub protectie. Una dintre ele, Lucie Ghica, era nepoata lui Grigore Ghica, fost domn al Moldovei intre 1849 si 1856. Tatal ei era Alexandru Ghica, al doilea fecior al fostului domn, iar mama era o descendenta a familiei Rosetti-Rosnovanu.

Intre Lucie Ghica si maiorul Nicolae Vladoianu, ofiter in garda regelui, se naste o poveste secreta de iubire. Poveste nefericita, caci maiorul era deja insurat cu Iza, fiica principelui Dimitrie Ghica, presedinte al Senatului. Regele afla despre aceasta poveste in momentul in care Lucie ramane insarcinata. Reactia lui Carol I a fost energica, brutala chiar. Lucie este trimisa urgent la mama ei, la Cernauti, iar Vladoianu e destituit.

Amor cu happy-end

In acelasi timp, regele afla si despre povestea de dragoste dintre o alta domnisoara din anturajul reginei, Efrosina Gradisteanu, si baronul Paul Guillaume, atasat al legatiei Belgiei la Bucuresti. Efrosina, fiica a lui Emanoil Gradisteanu, presedinte al Curtii de Conturi, si a Alexandrinei, nascuta Darvari, pare sa nu fie la prima ei aventura romantica. Nici Efrosina, nici baronul belgian nu erau casatoriti, asa incat solutia pare ceva mai simpla, oricum nu atat de dureroasa ca in primul caz: casatorirea celor doi. Baronul Guillaume, intelegand miza jocului, a inceput sa puna conditii. Acceptarea casatoriei cu domnisoara care, conform spuselor lui Carol I, mai fusese si cu alti domni, trebuia sa-i aduca o compensatie in cariera sa diplomatica.

Intre rege si baron se desfasoara o destul de indelungata negociere, prin intermediari. In cele din urma, ei ajung la un compromis: Guillaume se casatoreste cu Efrosina, isi consolideaza pozitia diplomatica, iar onoarea Casei Regale ramane nepatata.

Culise cu scantei

„Elisabeta e foarte obosita si uluita”

Sinaia. Joi, 14/26 oct. 1882.

Vreme minunata, foarte cald, putin vantos. (…) Ora 4 ceai, apoi toti impreuna la castel, promenada. Ora 6 (…) Elisabeta la mine, e complet uluita de scandalul L. Ghica, care a avut o legatura cu Vladoianu si ar fi insarcinata, si E. Gradisteanu, care a fost impreuna cu Guillaume si cu inca alti domni. Ora 61/2 la masa, suntem amandoi foarte abatuti. Seara ramas singur cu Elisabeta. Cald.

Sinaia. Vineri, 15/27 oct. 1882.

Vreme minunata, foarte umed. Inainte de amiaza cu Elisabeta, am hotarat ca ea sa mearga cu mine la Bucuresti, iar acolo sa le concedieze pe cele trei fete. L. Ghica va pleca la mama ei, la Cernauti, E. Gradisteanu va fi casatorita (…). Toata casa cunoaste scandalul, caci Guillaume a fost noaptea trecuta la E. Gradisteanu. Ora 101/2 cu Elisabeta la castel, ramas acolo cu Stöhr pana la ora 12. Dupa-amiaza cu Elisabeta, mica promenada la paraul Peles si la castel. Seara anuntat la masa ca maine toata lumea va pleca la Bucuresti. Eu nu am schimbat nici un cuvant cu femeile. Elisabeta seara la mine, e foarte obosita si uluita. Aer foarte cald, nu bate vantul, luna plina. Seara scris pana la ora 10.

Sinaia – Cotroceni. Sambata,16 / 28 octombrie 1882.

Vreme minunata, foarte cald. Cu Elisabeta la castel pana la ora 111/2. Vorbit mult despre situatia fatala. (…) Dupa aceea discutat cu Bratianu. Elisabeta e cu Theodori, care nu stie nimic despre scandal. Se pare insa ca in oras s-a vorbit despre asta. Ora 61/2 cinat singur cu Elisabeta. Seara cu ea, citit si scris. (…)

Cotroceni. Luni, 18/30 oct. 1882.

(…) Cand m-am intors, Elisabeta era foarte trista. Despartirea de Lucie ii va pica enorm de greu, deseara la ora 10 ea va pleca pentru totdeauna la Cernauti, la mama sa. Seara scris.

Cotroceni. Marti, 19 / 31 oct. 1882.

(…) Ora 11/2 Jooris, caruia ii declar ca Guillaume ori se va casatori cu E. Gradisteanu, ori va trebui sa paraseasca tara. El foarte consternat. Orele 21/2-4 plimbare cu trasura, cu Elisabeta, la Vacaresti, lucrarile la Dambovita etc. Baut ceai. Ora 51/2 l-am chemat pe maiorul Vladoianu si i-am reprosat, in modul cel mai energic si direct, ca a sedus-o pe Lucie, el nu spune aproape nici un cuvant si lesina afara, in fata usii mele. Tocmai a venit D. Sturdza, care imi spune ca Vladoianu a cazut pe culoar, eu mai schimb vreo doua vorbe cu el. Este complet daramat. Seara cu Elisabeta, suntem amandoi agitati. Elisabeta dureri de masea.(…)

Sinaia. Sambata, 4 noiembrie/23 octombrie 1882.

Elisabeta ramane toata ziua in pat, e slabita. Orele 10-12 la castel. Venit prefectul politiei, invitat la dejun. Cu el la castel, el ma roaga in numele lui Bratianu sa accept sa le mai vad o data pe dame. Seara scris Mariei in privinta lui Jooris. (…)

Cotroceni. Sambata, 13/25 noiembrie 1882.

Vreme minunata, fara nori. In gradina. (…) Carp a fost primit de Kalnoky. Maria imi scrie ca este surprinsa de comportarea celor doi belgieni, Guillaume va fi mutat in curand, eu ii scriu ca doresc mutarea imediata a lui Jooris, care este un individ josnic. El nu va ramane. (…)

Cotroceni. Luni, 4 decembrie/22 noiembrie 1882.

Zapada adanca (…) Dupa-amiaza scris. Cu Elisabeta. Jooris ii scrie doamnei Mavrogheni ca Guillaume e pregatit sa se casatoreasca cu Efrosina Gradisteanu. Seara cu Elisabeta. (…)

Cotroceni. Joi, 7 decembrie/25 noiembrie 1882.

Vreme minunata. Inainte de amiaza, Bratianu la mine. Austria respinge solutia noastra in problema Dunarii. Dupa-amiaza in gradina, audiente. Jooris insista ca Guillaume sa fie acceptat ca insarcinat cu afaceri daca se va casatori cu E. Gradisteanu. Seara scris.  (…)

Cotroceni. Duminica, 5/17 decembrie 1882.

Vreme frumoasa. inainte de amiaza in gradina, lucrat la analiza critica, pe care am terminat-o. Ora 11/2 audiente, pana la ora 4. Cernat la mine, ma roaga, din insarcinarea lui D. Ghica, sa-i las lui Vladoianu o cale de apel, eu refuz, acesta va pleca. Cariagdi la mine, discutat despre aprovizionarea cu apa a orasului. Dupa aceea cu Elisabeta. Seara scris. Sturdza mi-a trimis depesa, conform careia se vrea sa fim exclusi de la conferinta daca nu ajungem la un acord cu Austria. Radowitz i-a spus lui Mavrogheni la Constantinopol ca suntem complet izolati. (…)

Cotroceni. Miercuri, 15/27 decembrie 1882.

Vreme blanda. Inainte de amiaza Sturdza. Vacarescu l-a vazut pe Jooris la Bruxelles, el vrea sa-l trimita aici pe Guillaume, daca se casatoreste. Chitu si Aurelian la mine. Dupa-amiaza audiente. In gradina. Seara Elisabeta la concert, se intoarce foarte obosita. Eu nu ma simt prea bine. Scris. (…)

Cotroceni. Miercuri, 10 ianuarie/29 decembrie 1882.

Vreme minunata, frig. Inainte de amiaza Statescu, in Viena se schimba iarasi directia in problema Dunarii. Venit Bratianu, care a fost plecat doua zile la tara, conversat despre Constituanta, problema Dunarii etc. Scrisoare de la Maria, care ma roaga sa-l accept pe Guillaume ca insarcinat cu afaceri. Dupa-amiaza cu Elisabeta. Seara ales cadouri de sarbatori.(…)

Cotroceni. Vineri, 12 ianuarie/30 decembrie 1882.

Vreme frumoasa, destul de frig. Inainte de amiaza Statescu la mine. Sturdza a ajuns in Berlin. Carp urmeaza sa trateze din nou in problema Dunarii. Conferinta nu se va intruni la sfarsitul lunii ianuarie. Guillaume, care asteapta inca la Pesta, vrea sa renunte la casatoria cu E. Gradisteanu, daca nu e acceptat ca insarcinat cu afaceri (?). Dupa-amiaza in gradina. Seara cu Elisabeta, pregatit si trimis toate cadourile. (…)

Cotroceni. Duminica, 2/14 ianuarie 1883.

Viscol cu zapada, vant rece din est. Inainte de amiaza Statescu, pe care l-am chemat din cauza lui Guillaume, caci Carp a scris, ca acesta va trebui sa dea inapoi, daca va dori sa vina in Romania. I se va permite sa vina. Dupa-amiaza audiente. Generalul Cernat, pentru uniforme. Boerescu indelung la mine. Seara cu Elisabeta. Viscol puternic si foarte frig. (…)

Cotroceni. Luni, 10/22 ianuarie 1883.

(…) Guillaume, care a fost numit secretar 1 la Madrid, soseste astazi aici pentru a se casatori totusi cu E. Gradisteanu. Acceptarea sa ca insarcinat de afaceri ramane deschisa. (…) Inca se mai vorbeste de raspandirea suparatoare a zvonurilor de tot felul privind-o pe Gradisteanu.

Cotroceni. Marti, 11/23 ianuarie 1883.

Vreme frumoasa, deloc frig. inainte de amiaza promenada in gradina. Dabija la mine. Camerele inainteaza incet cu revizuirea. Dupa-amiaza audiente, scris. in gradina. Cu Elisabeta. Guillaume a sosit aici, pentru ca totusi sa se insoare cu Efrosina. (…)

Cotroceni. Marti, 8 mai/26 aprilie 1883.

Vreme rece. Ora 9 plimbat calare cu copiii, pana la ora 101/2, apoi scris si citit. Inceput alegerile pentru Colegiul al IV-lea. La Colegiul al III-lea guvernul a reusit din nou o victorie hotaratoare. Ora 11/2 Wight la mine. Ora 21/2 Gradisteanu de la Curtea de Conturi, imi multumeste pentru casatoria fiicei lui cu Guillaume. Ora 4 la palat cu copiii, pana la ora 5. Seara prefectul politiei la mine. Ora 11 in pat. Vesti bune de la Elisabeta.

Adnotari

Personaje implicate

Elisabeta (1844-1916), nascuta printesa de Wied, sotia Regelui Carol I. Cunoscuta ca poeta, sub pseudonimul Carmen Sylva.
Ion C. Bratianu (1821-1891), om politic liberal, fost ministru in diferite cabinete, apoi prim-ministru al Guvernului Romaniei intre anii 1876 si 1888.

Josef Jooris, ministru rezident al Belgiei la Bucuresti din martie 1880.

Dimitrie A. Sturdza (1833-1914), om politic liberal, membru in mai multe guverne incepand din 1866 si prim-ministru de mai multe ori din 1895.

Prefect al politiei era Radu Mihai (1840-1894).

Maria de Hohenzollern (1845-1912), sora a Regelui Carol I. Era casatorita cu Philippe, conte de Flandra (1837-1905), fratele Regelui Leopold al II-lea al Belgiei.

Petre P. Carp (1837-1918), diplomat si om politic de orientare conservatoare, originar din Iasi. In acel moment era ministru plenipotentiar al Romaniei la Viena.

Olga Mavrogheni, nascuta Catargi, sotie a diplomatului si omului politic Petru Mavrogheni, era mare doamna de onoare a reginei Elisabeta.

Dimitrie Cariagdi (1815-1894), primar al Bucurestiului in anii 1879-1883.

Ioan Vacarescu, diplomat, ministru plenipotentiar in Belgia.

Portretele Reginei Elisabeta si Regelui Carol I din saptamanalul ilustrat "Uber Land und Meer", Stuttgard, vol. 46, nr.38, octombrie 1881, p. 745