In comuna suceveana Brodina, 80% dintre femei stiu sa incondeieze oua.

Miile de oua incondeiate de Doina Juravle, din localitatea suceveana Brodina, bucura de opt ani ochii cumparatorilor din tara si strainatate.

„La noi, cam 80% dintre femei incondeiaza oua”, povesteste femeia care spune ca a descoperit acest mestesug cand s-a mutat la Brodina. Primele creatii le-a facut cadou prietenilor. „M-am incumetat sa plec la o expozitie la Suceava, atat de incantata eram”, isi aminteste Doina Juravle.

Suceveanca are 41 de ani si, dupa ce a lucrat zece ani ca laboranta, s-a dedicat trup si suflet acestui mestesug. „Inainte nu mi se parea ceva chiar atat de deosebit. Probabil ca ouale pe care le-am vazut la Brodina erau foarte frumoase de m-am apucat de mestesugul asta”, crede femeia.

Prima tehnica invatata a fost cea a inchistritului. Cu ajutorul chisitei, se deseneaza cu ceara modelul pe ou, dupa care acesta este cufundat in culori din ce in ce mai inchise. Ceara este mai apoi indepartata la o sursa de caldura, dupa care oul este lacuit pentru a rezista.

Sucevencei ii este mai draga tehnica incondeierii cu ceara, in relief. „Este o tehnica mai noua, iar ceara ramane in permanenta pe ou. Cred ca o stapanesc mai bine si se lucreaza mai curat”, este de parere Doina Juravle.

Simboluri de pe camasile populare

„Cand iau oul in mana, stiu de la inceput ce model i se potriveste. Iar cea mai mare satisfactie o ai atunci cand dai ceara deoparte si vezi modelul”, spune Doina Juravle. Foloseste simboluri religioase, precum crucea, chipul Maicii Domnului sau al lui Iisus, dar si vegetale - spicul de grau, trifoiul, ghinda, frunza de stejar.

„La motivele geometrice ne inspiram de pe scoarta (carpeta care se pune in Bucovina pe perete - n.r.), puii (desenele - n.r.) de pe camasile populare sau de pe naframe”, povesteste artistul sucevean.

In fiecare zi munceste cam 8-9 ore. Incondeierea unui ou dureaza aproximativ o ora, in functie de marime. „Daca am alte griji, nu pot sa compun. Imi place sa-mi las imaginatia sa lucreze. La inceput, am folosit tehnicile pe care le-am invatat de la altii, dar am incercat mai apoi sa personalizez ceea ce fac”, spune Doina Juravle.

De Paste, familia sa va ciocni insa oua rosii, simple. „In cosul pe care il voi duce la biserica vor fi si oua din astea frumoase, incondeiate”, spune suceveanca.

Ar vrea sa mearga in strainatate

Pretul oualor incondeiate variaza intre 5 lei (oul de gaina) si 150 de lei (cel de strut). La expozitii insa le vinde cu 1 sau 2 lei mai mult. „Sunt oua de care ma leg, care imi plac foarte mult. Acelea se vand prima oara”, spune suceveanca.

Participa la targuri si expozitii si a reusit sa se faca cunoscuta si sa primeasca foarte  multe comenzi, chiar si din strainatate. Pentru ca are foarte multe solicitari, nu reuseste niciodata sa adune acasa mai mult de 200 de oua incondeiate, atat cat sa-i iasa o mica expozitie. A fost premiata trei ani la rand la Festivalul National al Oualor de la Ciocanesti, dar visul ei este sa participe si la targuri din afara tarii.

IALOMITA

In 20 de ani, 1.000 de oua potcovite   Victor Simion este mester mare in comuna Jilavele. E de ajuns sa intrebi de nea Victor care potcoveste oua ca toata lumea iti arata casa cu etaj, de om gospodar. Ajuns la 57 de ani, omul care conduce Caminul Cultural se lauda cu mestesugul sau special. L-a furat de la un consatean, fierar de profesie, care insa potcovea oua fierte. „Mi-a facut si mie cadou un ou, l-am pus de-o parte, amintire, dar dupa trei zile, fiind fiert, a trebuit sa-l arunc. Nu puteai sa mai stai in camera de miros”, povesteste barbatul.

Primul ou potocovit a iesit din mainile lui nea Victor in anul 1986. Atunci a reusit sa potocoveasca oul, dupa ce-l golise de continut cu o seringa. „Am inceput sa desenez pe ele motive religioase, cruci, biserici, chiar si imagini biblice”, povesteste mesterul, recunoscand totusi ca nu este atat de talentat la pictura pe cat este la potocovit.

In micul atelier de langa casa, un platou cu oua potocovite asteapta sa intre la pictat. „Ca niciodata, anul acesta am fost foarte ocupat. 150 de oua tocmai le-am dat unui cetatean din Bucuresti, care a auzit de mine si a vrut sa faca daruri speciale pentru Paste. Cred ca am ajuns la 1.000 de bucati, nu le-am tinut socoteala”, spune Victor Simion.

Mestesugul, predat celor mici

Ca orice mester care se respecta, Victor Simion nu vrea sa-si divulge secretele. Explica totusi cateva etape: „Am potocoave si caiele masurate special pentru oua de gaina, gasca, rata si chiar porumbel. Iau oul, asez potocoava, fac semn cu un creion, sa lucrez simetric. Oul se tine cu atentie, coaja este subtire si se sparg multe daca nu le prinzi in pozitia potrivita. Bine, astea se invata in ani de lucru, nu peste noapte. Totul se simte”.

Nea Victor vrea ca mestesugul sa ramana in Jilavele si are o echipa de copii pe care-i scoleste „intr-ale potocovitului de oua”. Chiar daca ucenicii mai mult sparg decat potcovesc e sigur ca intr-o buna zi va fi depasit. „Traditia populara trebuie dusa mai departe, si asta incerc eu acum sa fac cu ucenicii mei”. (Petronel Tudor)

Ritual

Simboluri pascale

Masa din prima zi de Paste este un prilej de reunire a familiei. Ouale se ciocnesc dupa un anumit ritual: persoana mai in varsta ciocneste prima in timp ce rosteste „Hristos a Inviat!”, la care se raspunde cu: „Adevarat a Inviat!”.De pe masa de Paste nu pot lipsi: ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu branza.

Ouale. Traditia colorarii oualor de Paste precede sarbatoarea crestina a Pastelui. In unele mitologii din Egipt, India sau China se spune ca lumea s-a nascut la inceput dintr-un ou. Ouale simbolizeaza nasterea, o noua viata dobandita de crestini prin moartea lui Iisus. Mielul era sacrificat de evrei in Templul din Ierusalim pentru iertarea pacatelor. Iisus este numit „Iisus, mielul lui Dumnezeu” pentru ca El S-a sacrificat pentru mantuirea lumii.

Iepurasul de Paste isi are originea in antichitate; este unul dintre cele mai vechi simboluri ale primaverii. In mitologia indo-europeana, iepurele de camp era considerat sacru. In Germania, zeita Ostara, zeita primaverii, era celebrata primavara si era intotdeauna insotita de un iepure de camp.

Tot in spatiul german, copiilor li se spunea ca iepurasul de Paste le aduce oua daca sunt cuminti. Prima atestare a iepurasului de Paste apare in Germania in anii 1500. (Fl. Bichir)