Salarii mai mici, angajați mai puțini și putere de cumpărare în scădere în 2026. Raport al Finanțelor

Salarii mai mici, angajați mai puțini și putere de cumpărare în scădere în 2026. Raport al FinanțelorSursa foto: pixabay.com

Ministerul Finanțelor a prezentat proiectul de buget pentru anul 2026, bazat pe un scenariu macroeconomic prudent, în care consumul este afectat de diminuarea puterii de cumpărare, într-un context de inflație ridicată în prima jumătate a anului. Informațiile provin din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2026 și proiecția acesteia pe anii 2027-2029.

Redresare moderată în industrie și servicii

Pe latura ofertei, se preconizează o revenire treptată a sectorului industrial, însă cu o evoluție moderată, de 0,5%. Sectorul construcțiilor va înregistra un avans mai puternic, de 4,1%, susținut de continuarea proiectelor de infrastructură. Serviciile vor reveni și ele în teritoriu pozitiv, însă cu o creștere modestă de 0,4%.

Investiții stimulate prin fonduri europene

Pe partea cererii, după încheierea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se așteaptă o accelerare a absorbției fondurilor prin instrumentul "Next Generation EU". Gestionate responsabil, acestea ar putea genera o creștere de 4% a investițiilor brute.

„Consumul privat va încetini cu 0,8% comparativ cu 2025, ca urmare a scăderii puterii de cumpărare a populației și a impactului măsurilor de ajustare fiscală.

Exportul net va contribui pozitiv la creșterea economică cu 0,5 puncte procentuale, rezultatul unei majorări de 2,7% a exportului de bunuri și servicii, în timp ce importul va avansa mai lent, cu 1,2%”, se arată în raport.

Deficitul contului curent și piața muncii

Loc de muncă

Sursa foto: Freepik

Deficitul contului curent al balanței de plăți externe este estimat la 26,6 miliarde euro, reprezentând 6,6% din PIB. Pe piața muncii, numărul de salariați va scădea cu peste 2.000 de persoane, ajungând la 5,466 milioane, iar rata șomajului se va menține la 3,4%.

Salariile nominale, atât în sectorul public, cât și în cel privat, vor înregistra o decelerare, de la 6,1% în 2025 la 5,5% în 2026. Inflația anuală este prognozată la 3,6% la sfârșitul anului, media anuală fiind estimată la 6,5%, urmând ca procesul inflaționist să se atenueze după prima jumătate a anului.

Perspective pe termen mediu: 2027-2029

Prognoza pentru perioada 2027-2029 anticipează o ameliorare a contextului economic intern, cu o creștere medie anuală a PIB-ului de peste 2%, în ciuda continuării măsurilor de consolidare bugetară. Investițiile brute, cu un ritm mediu anual de 2,7% și o rată de investiție ce va depăși 27% la sfârșitul perioadei de prognoză, rămân pilonul principal al creșterii economice.

„După declinul din 2026, consumul privat va avansa cu un ritm mediu anual de 2,6%, peste creșterea medie a PIB-ului. Exportul net va avea o contribuție ușor negativă, de circa 0,2 puncte procentuale, în timp ce importurile vor depăși exporturile cu un ritm mediu anual de 3,3%”, se mai arată în raportul Ministerului Finanțelor.

Piața construcțiilor

Muncitori constructii

Sursa foto: dreamstime.com

Construcțiile vor continua să se dezvolte peste ritmul PIB, cu o medie anuală de 2,8%, susținute de fondurile europene. Industria va înregistra o creștere medie anuală de 2,1%, iar serviciile se vor relansa cu o rată medie anuală de peste 2%, sprijinite în special de sectoarele cu valoare adăugată ridicată.

Deficitul contului curent va scădea gradual la 5,8% din PIB până în 2029, reducând dezechilibrul economic extern. Ocuparea forței de muncă se va îmbunătăți, cu aproximativ 199.000 salariați în plus și o rată a șomajului care va coborî la 3%, sub nivelul de dinaintea pandemiei. Câștigul salarial brut mediu anual va fi de 5,7%, susținând reluarea creșterii puterii de cumpărare.

Inflația se va încadra în marjele țintei BNR, atingând 2,5% la sfârșitul lui 2029, iar media anuală fiind de 2,8%. Previziunile consideră ani agricoli normali, stabilizarea prețurilor energiei și materiilor prime la nivel global, precum și o depreciere moderată a monedei naționale față de euro.