Sabotaj în vremuri de război: depozitele de muniții ale armatei ucrainene sar în aer unul câte unul. Pulsul planetei

Sabotaj în vremuri de război: depozitele de muniții ale armatei ucrainene sar în aer unul câte unul. Pulsul planetei

Lumea tinde să uite tot mai mult că în vecinătatea României, în Estul Ucrainei, se desfășoară încă un război sângeros, în care zilnic mor oameni. Dar, mai grav, Ucraina însăși este supusă unor presiuni enorme ale activităților subversive ale trupelor ruse, pornind de la acțiunile de eliminare a principalilor dușmani și disidenți ruși, refugiați în Ucraina, cu execuții directe în centrul Kievului, până la acțiuni de sabotaj în spatele frontului, care vizează plantarea de explozibili și aruncarea în aer a depozitelor de muniții din interiorul Ucrainei.

Ultimul eveniment a avut loc la Depozitul Ichnya al Ministerului Ucrainean al Apărării din Carnhiv, la 176 km de capitala Kiev în Est. Peste 12.000 de persoane au fost evacuate după ce explozii intense au fost declanșate la depozit, fără ca vreo victimă să fie înregistrată, inclusiv între paznicii militari ai depozitului. Atacul a avut loc la începutul lunii octombrie. Încă de la început, serviciile de informații ucrainene SBU au investigat un posibil sabotaj, acceptat și de Ministerul Apărării Naționale, mai ales că s-a înregistrat o suită de explozii aranjate în mai multe părți ale depozitului, atacul fiind declanșat pentru a determina distrugerea totală a munițiilor, de unde suspiciunea că un accident nu putea avea loc în această formă.

Autoritățile ucrainene au suspendat atunci transportul pe cale ferată și pe drumurile din regiune și au închis spațiul aerian pe o rază de 30 de km în jurul locației, de unde săreau în aer, constant, rachete. De asemenea, aprovizionarea cu gaz și energie electrică a populației a avut de suferit.

Cu trei zile înaintea atacului, s-a demonstrat ulterior, în urma anchetei condusă de Procurorul Militar Șef Anatoliy Matios, două persoane, bărbați, în haine de camuflaj au pătruns pe ascuns în aria depozitului, în jurul orei 2 noaptea, fiind văzuți de martori oculari. Ei nu au fost prinși niciodată. Interogatoriile, făcute cu detectorul de minciuni, au relevat concordanța declarațiilor pe această temă. La 50-70 metri de depozite cei doi au făcut diferite manevre tehnice neprecizate în jurul perimetrului. Cel mai probabil au fost plantate atunci încărcăturile explozibile dirijate.

Exploziile din 9 octombrie sunt cel de al treilea eveniment de acest tip, ținta fiind de această dată depozitul Druzhba din districtul Ichnya, regiunea Cernihiv. Anul trecut, un eveniment de același tip și magnitudine a vizat cel mai mare depozit al Armatei Ucrainene, depozitul Kalynivka din regiunea Vinnytsa, la 270 km vest de Kiev, la frontiera cu regiunea separatistă nistreană. Atunci mai bine de 30.000 de oameni au fost evacuați atunci când incendiul a cuprins depozitul de muniție, între care 100 de soldați în termen de la unitatea militară care păzea depozitul. Ucraina a închis spațiul aerian pe o distanță de 50 km în jurul zonei depozitului. Acțiunea a fost calificată de către autoritățile ucrainene tot drept sabotaj.

Exploziile masive au marcat aria aproape două zile, iar detonarea muniției s-a succedat la fiecare câteva secunde, cu ciuperci de fum și rachete aruncate în aer. Două persoane au fost rănite, de această dată. Nici atunci nu au fost identificați autorii și vinovații de sabotaj. Mai multe case și mașini au fost distruse de schijele din explozii. În depozit se aflau mii de proiectile de artilerie, gloanțe, rachete.

După încheierea exploziilor, s-a descoperit faptul că peste 70% din muniția depozitată la Kalynivka nu a explodat, mai mult, a rămas intactă. Acest fapt a fost pus de către anchetatorii militari pe buna respectare a regulilor de rutină de depozitare de siguranță și distanțele între categoriile de muniții. Deci impactul a fost important, dar redus față de posibile așteptări. Acțiunile procurorilor nu au relevat nici un fel de implicare al personalului de pază al obiectivului în acțiunea de sabotaj, după utilizarea detectorului de minciuni prin care au trecut toți cei responsabili.

O explozie similară a avut loc în martie anul trecut la depozitul Balakliya, din Regiunea Kharkiv, aflată la 150 km de zona de conflict din Estul Ucrainei. De această dată, s-a înregistrat un deces în urma exploziei. Autoritățile de la Kiev au dat vina pe Rusia, au suspectat un sabotaj, dar nu au putut fi identificați făptuitorii eventuali. Cum este depozitul cel mai apropiat de zona de conflict din Estul Ucrainei, aici suspiciunile au părut cele mai întemeiate privind implicarea unor sabotori de profesie al trupelor speciale ruse GRU.

Suma acestor acțiuni ridică probleme majore autorităților ucrainene, în perspectiva alegerilor prezidențiale din luna mai și a celor generale de la sfârșitul anului viitor. Deși s-au luat măsuri importante la fiecare din depozitele de armament existente în Ucraina, atât ale Armatei cât și ale Ministerului de Interne și ale trupelor de voluntari, elementele explozive se produc în multiple unități din Ucraina și surprize pot apărea oricând.

Pe de altă parte, este important faptul că aceste acțiuni nu au afectat direct și substanțial situația din teren a muniției de război și trupelor de la linia de contact din Estul Ucrainei, din regiunile Donetsk și Luhansk. Deși luptele nu au loc tot timpul, totuși schimburi de focuri au loc zilnic, în cinci din 15 cazuri fiind vorba despre morți ca urmare a unor atacuri cu arme interzise, care ar trebui să se afle la locurile de stocare. De altfel, misiunea OSCE de la Kiev a relatat recent despre convoaie cu camioane militare care au trecut frontiera ruso-ucraineană, necontrolată de către autoritățile legitime de la Kiev, cu oameni în uniformele armatei ruse ce aduc arme și muniție în Donbas, de unde se așteaptă oricând o relansare a ostilităților.

 

Ne puteți urmări și pe Google News