Functionarul roman, cu unele exceptii, are nevoie de o vizita a "sefului cel mare" ca sa se mobilizeze pentru a-si face treaba. La Glina sau Maracineni, lucrarile "s-au miscat" dupa ce presedintele s-a deplasat la fata locului si a trasat directive.

Care sa fie motivul pentru care angajatul roman are nevoie ca seful sau „conducatorul” sa bata cu pumnul in masa pentru a respecta fisa postului?

Vizita recenta a presedintelui Traian Basescu la groapa de gunoi de la Glina, soldata cu o mobilizare demna de Epoca de Aur, poate fi simbolica pentru cum se intampla lucrurile in Romania.

Miile de tone de gunoi ar fi „gadilat” si astazi narile trecatorilor daca „seful cel mare” n-ar fi trecut pe-acolo. Dar cum a trecut, intr-o singura zi au fost mobilizate la actiune 150 de basculante si 30 de excavatoare care au carat mizeria, ba chiar, in loc au fost plantate si flori.

O alta celebra vizita a lui Basescu, de data aceasta mai insistenta, a fost la podul de la Maracineni: seful statului a verificat zilnic, timp de doua saptamani, stadiul lucrarilor, pentru a se asigura ca traficul rutier intre Moldova si Muntenia va fi restabilit cat mai curand.

Reminiscente comuniste

Specialistii explica aceasta atitudine-reactie a autoritatilor, invocand fie reminiscentele epocii comuniste, fie spiritul balcanic ce ne caracterizeaza sau, pur si simplu, educatia. Sociologul Alfred Bulai este de parere ca „acest heirupism de moment ne caracterizeaza”.

El isi aminteste cateva episoade relevante din vremea cand era profesor la Giurgiu, inainte de ‘89: „Stiu ca trebuia sa vina Ceausescu a doua zi, in vizita. S-au apucat si au lipit faianta pe pereti. Bineinteles ca, la putin timp dupa aia, a cazut”.

Specialistul crede ca am mostenit acest spirit de „hai, repede, sa iasa bine”, chiar daca lucrul facut asa nu e de durata. „E un gen de descurcareala a romanului, pe loc. Dupa ce pleaca respectivul, lucrurile se intorc unde erau, bineinteles”, adauga Bulai.

Speranta: romanii s-ar putea schimba

Marius Kivu, sociolog, considera ca romanii au un raport ciudat cu proprietatea: „Pe ei ii intereseaza strict domeniul lor, ce e in afara e treaba altcuiva. Adica a statului, cum era pe vremuri. Dar sigur, nici nu avem un sistem bine pus la punct in ceea ce priveste salubritatea”.

Sociologul Marius Pieleanu „da vina” pe spiritul balcanic: „Nici Grecia si nici Bulgaria nu se pot lauda cu o curatenie impecabila, acest aspect este prezent cam in toata zona balcanica”. El considera insa ca lucrurile se vor schimba in timp. „Romanii au inceput sa calatoreasca, sa vada alte locuri mult mai civilizate, si se intorc in tara schimbati”.

HARTA GUNOAIELOR

Pe unde ar trebui sa treaca Basescu I-am pregatit sefului statului o harta cu cateva destinatii care au urgenta nevoie de o vizita a Domniei Sale. In sectorul 5, in cartierul Ferentari, pe Strada Amurgului, spatiul dintre doua blocuri de locatari s-a transformat intr-o ghena „spontana”, cu avantaje evidente pentru cei care locuiesc aici. Nu se mai complica cu saci menajeri si mai economisesc si timp, asa ca arunca direct gunoiul de la etaj.

„Asa s-au obisnuit, sa arunce direct de sus: mancare stricata, PET-uri, cartoaneÉ”, explica Daniela Iacob, locatara la o scara apropiata. De altfel, in Ferentari gunoaiele sunt la tot pasul: pe strada principala sau in intersectii, mizeria e omniprezenta, si oamenii trec pe langa ea ca pe langa magazine. Aceeasi situatie in Rahova: in jurul pietei, gunoaiele se extind pana la blocurile din jur, pe o raza de peste un kilometru. 

In sectorul 2, in Baicului, pe strada Lunca Florilor, pubelele au dat pe-afara. Un miros pestilential inunda atmosfera, dar dintre locatarii de prin fata blocului niciunul nu-si tine mana la nas, semn ca de mult s-au obisnuit.

„Pai, acum e curat, ca ieri a venit Supercomul (n.r. - firma de salubritate). Sunt zile cand nu poti sta de duhoare”, spune Victorita Radu, locatar. Lucia Mielu o completeaza: „Au rupt unii capacul de la pubele si l-au dus la fiare vechi, cum sa nu fie mizerie”.

In sectorul 4, langa gura de metrou din Piata Sudului, gunoiul aproape ca se revarsa in strada, iar drumul pana la statia de autobuz 232 e presarat cu PET-uri de bere, resturi de sandviciuri sau ambalaje de la diverse produse.

In tara, situatia este aceeasi. Rampe clandestine exista pe malul Timisului, in apropierea localitatilor Sag-Timiseni si Albina, in judetul Caras-Severin, la Valiug, in apropiere de Garana si in centrul statiunii Baile Herculane.

In Poienile Valsanului, loc de agrement din judetul Arges, sute de mii de PET-uri si resturi menajere zac de ani buni. La marginea orasului Lupeni, din judetul Hunedoara, exista o strada unde oamenii sunt nevoiti sa locuiasca printre gunoaie si sobolani. (Roxana Lupu, Mara Popescu)

ISTORIE

„Tovarasii”, in mijlocul clasei muncitoare

Vizitele de lucru din perioada comunista, cu rezultat direct - excesul de zel al autoritatilor, sunt de trista amintire: sosirea bravului conducator provoca mobilizari care frizau ridicolul. Sunt celebre episoadele cu copacii vopsiti in verde ca sa bucure ochiul dictatorului care survola localitatea, florile plantate ad hoc, copilasii imbracati in straie populare de sarbatoare sau vacile aduse cu camioanele la ferma „cu pricina”, sa dea semn de belsug.

Dupa Revolutie, Ion Iliescu mentine pe parcursul celor trei mandate practica vizitelor de lucru la combinate, platforme industriale si ferme, insotindu-le de marca inregistrata - zambetul sau larg. Discuta cu conducerea intreprinderilor si cu muncitorii, dand indicatii, se pupa si sta la agape. Emil Constantinescu (1996-2000) incerca sa-l imite pe Alexandru Ioan Cuza si mergea uneori pe jos pe strazile din Bucuresti.