"ÎNŢEPAŢI" DEGEABA, românii AU UMPLUT Europa de pojar. MISTERUL morţii copilei cu vaccinurile la zi

Efectele imunizării haotice de dinainte de 2006 se văd şi astăzi. Pentru fetiţa răpusă de rujeolă, vaccinul a fost egal cu zero.

Bolile copilăriei", despre care medicii şi autorităţile credeau până anul trecut că sunt pe cale de dispariţie, au făcut deja prima victimă de anul acesta. O fetiţă de 11 ani din localitatea suceveană Izvoarele Sucevei a fost răpusă de rujeolă, iar alţi 15 copii, colegi de şcoală cu ea, au aceleaşi simptome, cinci dintre ei fiind internaţi. Fetiţa a ajuns la Spitalul din Rădăuţi, pe 3 octombrie, după cinci zile de la izbucnirea bolii. Făcuse complicaţii la plămâni, astfel că nici medicii de la Spitalul Judeţean din Suceava, unde a fost transferată, nu au mai putut să-i salveze viaţa. Epidemia de rujeolă din judeţ era în regres până la apariţia acestui tragic eveniment, iar autorităţile au anunţat măsuri speciale. Toţi cei 90 de elevi de la şcoala din comună vor fi revaccinaţi. "Nu am mai avut decese prin rujeolă de cinci ani. Totuşi, cazurile în care complicaţiile bolii duc la deces sunt puţine, între 0,5 şi 1%", spune Ludovic Albiţei, şeful DSP Suceava. Copii "înţepaţi" degeaba Deşi problema nevaccinării în anumite comunităţi din România, în special de romi, nu mai reprezintă nicio surpriză, principala întrebare care se pune în acest caz este cum a putut, totuşi, să moară de pojar un copil care fusese vaccinat. În realitate, spun doctorii, vaccinul nu vă păzeşte în totalitate de boală. Probleme sunt mai ales în cazul celor născuţi înainte de 2006, când dintr-un singur vaccin erau imunizate "la grămadă" grupuri de câte zece copii, existând dubii că procedurile s-au respectat întocmai. Vaccinul, care se face în două reprize (la un an şi la 7 ani), oferă o protecţie de până la 97% împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului. De şase ani, România a adoptat modelul european al vaccinului "monodoză"- dintr-o singură doză este vaccinat un singur copil. Înainte de 2006 însă, vaccinul era unul de tip "multi-doză" - în momentul desigilării, trebuiau vaccinaţi consecutiv mai mulţi copii. "Problema era însă că modul de administrare şi de păstrare a vaccinurilor nu era întocmai respectat. Timp de câteva ore, până când doza era epuizată, acesta era ţinut la temperatura camerei şi normal că îşi pierdea din eficienţă. Însă, în condiţii de administrare şi depozitare corectă, ambele vaccinuri - şi cel de veche generaţie, şi cel nou- sunt la fel de eficiente", apreciază epidemiologul Geza Molnar, consilier în cadrul Ministerului Sănătăţii. Aşadar, atât adulţii, cât şi copiii cu vârste peste şase ani, care au fost cuprinşi în vechea schemă de vaccinare, au un risc destul de ridicat să facă boala, deşi stau liniştiţi la gândul că au fost imunizaţi. O situaţie ce aminteşte de"explozia" cazurilor de hepatită generată de haosul transfuziilor de acum câţiva ani. Imunitatea slabă taie efectul vaccinului Alţi factori care mai pot "tăia" din eficienţa vaccinului sunt problemele imunităţii- ca efect al altor boli sau malnutriţiei- sau tratamentul pentru cancer sau boli autoimune (artrită, lupus). În România, imunizarea împotriva rujeolei a început acum 27 de ani, iar cea împotriva rubeolei se derulează abia de şapte ani. Vaccinurile folosite de-a lungul timpului au fost importate, întrucât "procesul tehnologic este mai complicat în acest caz, iar Institutul Cantacuzino nu a ţinut pasul cu modernizarea", spune epidemiologul Molnar, care ţine să precizeze că produsele sunt de foarte bună calitate, fiind atent controlate şi autorizate de Agenţia Europeană a Medicamentului. (A contribuit Sergiu Rusu) Vaccinul dă chix dacă nu e păstrat şi administrat corect, dar şi atunci când imunitatea organismului scade sau copilul este malnutrit Pojarul "se urcă" la cap Rujeola (pojarul) şi rubeola (pojărelul) sunt boli infecţioase extrem de contagioase. Atât de contagioase încât un bolnav de rujeolă poate contamina până la 20 de persoane nevaccinate. Rubeola este o boală uşoară în majoritatea cazurilor şi se manifestă prin febră timp de două-trei zile, urmată de apariţia unor pete mici rozalii ce dispar în trei-patru zile. "Singura situaţie în care e cu adevărat periculoasă este în primul trimestru de sarcină, când poate produce malformaţii fătului", spune pediatrul Alexis Cochino. Rujeola, în schimb, este mult mai gravă, atât în fază acută (febră mare, persistentă, erupţie), cât şi prin riscul de complicaţii-infecţii bacteriene, encefalită, pneumonie. Ambele forme de pojar sunt contagioase patru-şapte zile înainte de apariţia erupţiei şi alte patru zile după acest episod. "Înainte de 2006, cu un singur vaccin erau imunzaţi până la zece copii şi au existat probleme privind modul de administrare." GEZA MOLNAR, epidemiolog şi consilier în Ministerul Sănătăţii Ţara noastră bate recordul în UE Suntem fruntaşii Europei la pojar, pe care se pare că l-am readus şi în Occident, unde virusul se potolise Deşi campaniile de vaccinare au dus, în ultimii ani, la o scădere considerabilă a numărului cazurilor de rujeolă şi rubeolă, România încă ocupă un ruşinos loc fruntaş în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte incidenţa acestor boli. Mai grav e că am început "să exportăm" boala şi în Occident, unde focarele fuseseră stinse, arată ultimele statistici furnizate de Centrul European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor Transmisibile. Este vorba de statele cu un număr mare de imigranţi români, precum Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie. Din august 2011, până în iulie, anul acesta, s-au înregistrat peste 9.000 de cazuri de rujeolă pe întreg continentul european. Dintre acestea, peste 3.000 au fost doar în ţara noastră, urmată de Marea Britanie, Franţa, Spania şi Italia, cu câte 1.000 de cazuri fiecare. Majoritatea (73%) celor care au făcut boala nu fuseseră vaccinaţi, iar incidenţa cea mai mare a fost la copiii sub un an. În general, a fost vorba de manifestări uşoare, însă în cazul a zece bolnavi, rujeola s-a complicat. La rubeolă, stăm şi mai prost-99% dintre cazurile raportate în UE au fost înregistrate pe teritoriul ţării noastre şi la polonezi. Din cele puţin peste 23.000 de cazuri raportate în Europa în ultimul an, 17.538 sunt în România, iar alte 5.247 - în Polonia. Principala cauză a exploziei de îmbolnăviri rămâne lipsa vaccinării în anumite comunităţi, cum este cea de romi, unde fie accesul la servicii medicale este mai dificil, fie acesta este refuzat de teama efectelor adverse sau din motive religioase. "O dată la câţiva ani, când se acumulează un număr considerabil de persoane nevaccinate, virusul loveşte", spune Geza Molnar, care crede că vom mai avea cazuri sporadice de îmbolnăvire până în 2020. O treime din cazurile de rujeolă şi peste 75% din cele de rubeolă raportate în UE se înregistrează în România Comunităţile izolate, adevărate bombe epidemiologice cu ceas După o perioadă de relativă acalmie, rujeola a revenit în forţă încă de anul trecut, când numărul cazurilor a crescut de 15 ori faţă de anul precedent. Dacă în 2010 fuseseră confirmate 193 de cazuri, în 2011, numărul acestora a crescut până la 3.270. Cele mai multe probleme au fost în judeţele din nord-vestul ţării- Bihor, Cluj, Maramureş, cu câte 500 de cazuri fiecare. Epidemiile au pornit în special din comunităţile de romi. "Un procent uriaş de 80% dintre copiii care s-au îmbolnăvit de rujeolă nu erau vaccinaţi, restul aveau sub un an", declarau reprezentanţi ai Ministerul Sănătăţii. Situaţia la rubeolă a fost şi mai gravă, numărul cazurilor de anul trecut fiind triplu faţă de media anilor precedenţi. În 2011, au fost probleme mai ales judeţele Olt, unde în trei licee au apărut focare, Iaşi şi Hunedoara. Imunizări pentru rubeolă se fac abia de şapte ani, iar cei care s-au îmbolnăvit, în majoritatea cazurilor elevi de liceu, nu fuseseră prinşi în această schemă. Un rol foarte important în educarea românilor cu privire la importanţa vaccinării îl au mediatorii sanitari. "Trebuie intensificate eforturile acestora, lumea trebuie să ştie că vaccinurile sunt sigure, că nu au fost raportate efecte adverse grave. Cei care refuză o fac din considerente religioase, dar şi pentru că nu sunt bine informaţi şi se limitează doar la prostiile de pe Internet", conchide epidemiologul Geza Molnar. "Rujeola e mai periculoasă decât rubeola, pentru că se poate complica prin infecţii bacteriene, pneumonie sau encefalită, ce duc la deces." ALEXIS COCHINO, medic pediatru CITIŢI ŞI:

• FOCAR LA SUCEAVA. Un copil A MURIT de POJAR, deşi fusese vaccinat. Alţi zece sunt bolnavi