Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Mulţi copii depistaţi cu virusul HIV în anii '90 au ajuns acum la facultate şi lucrează, datorită tratamentelor moderne pe care le urmează.
În România, pacienţii diagnosticaţi cu HIV-SIDA au rata cea mai mare de supravieţuire din Europa Centrală şi de Est. Mai mult de jumătate dintre pacienţii depistaţi în anii ’90 cu acest virus sunt acum în viaţă şi datorită accesului la schemele moderne de tratament, în condiţiile în care în anii ’90 speranţa de viaţă era de doar trei luni.
Datorită noilor tratamente intrate pe piaţă, boala nu mai înseamnă o condamnare la moarte, ci o afecţiune cronică în care cantitatea de virus din sânge se poate reduce până la un nivel nedetectabil.
Cinci-şase decese pe săptămână, acum opt ani
„În anii 2000 se murea încă pe capete, erau cinci-şase decese pe săptă- mână, abia apăruse tratamentul cu antiretrovirale, iar organizaţiile noastre mai mult asigurau ajutor de înmormântare“, povesteşte Iulian Petre, directorul Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA, pe site-ul UNOPA.
Medicii români spun că cea mai mare provocare rămâne tratarea pacienţilor care nu mai răspund la tratamente, întrucât virsul îşi schimbă tot timpul forma, iar bolnavii devin rezistenţi la terapiile mai vechi cu medicamente antiretrovirale. „Avem de-a face cu un virus «parşiv», de aceea suntem puşi în dificultatea de a găsi tot timpul noi scheme de tratament“, a precizat profesorul Adrian Streinu-Cercel, managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Matei Balş“, din Capitală, care a participat, ieri, la lansarea pe piaţă a unei noi molecule anti-HIV. Este vorba despre Maraviroc, un produs dezvoltat de compania Pfizer, care a fost introdus şi în România, după ce a fost aprobat în SUA şi în alte ţări din UE.
Medicamentul are în spate 10 ani de cercetare, iar la sfârşitul lunii septembrie a acestui an a primit în SUA Premiul Galien 2008, echivalentul Premiului Nobel pentru cercetare şi dezvoltare inovatoare în domeniul medicinei.
Infecţioniştii români spun însă că urmează să intre pe piaţă şi alte preparate moderne, pentru care vor fi puse la punct programe de înrolare a pacienţilor. „Avem mereu nevoie de noi arme de luptă, întrucât virusul HIV îşi schimbă mereu calea prin care intră în celule“, a explicat profesorul Streinu-Cercel.
Peste 6.000 de pacienţi primesc tratament
Din totalul de peste 15.000 de pacienţi diagnosticaţi în perioada 1985-2008, aproape 8.000 au rămas în evidenţ e şi peste 6.600 primesc tratament. „Cu noua moleculă au fost trataţi 36 de bolnavi, care dezvoltaseră rezistenţă. Din păcate, nu toţi pacienţii sunt eligibili“, a precizat medicul infecţionist Streinu-Cercel.
Pe lângă faptul că sunt în stare să blocheze calea de intrare a virusului în celule, un alt avantaj al noilor terapii este că permit bolnavilor să ia mai puţine medicamente pe zi. „Terapiile ultramoderne vin în special în sprijinul tinerilor activi, care merg la facultate ori la serviciu şi nu mai sunt nevoiţi să plece de acasă cu pumnul de pastile“, a declarat Cristian Roşu, reprezentant al UNOPA. Mortalitatea cauzată de SIDA continuă să crească în cele mai multe regiuni din lume. Excepţie fac America de Nord, Europa Centrală şi de Vest şi regiunea Caraibelor. "Terapiile ultramoderne vin în special în sprijinul tinerilor infectaţi cu HIV care merg la facultate ori la serviciu şi nu mai sunt nevoiţi să plece de acasă cu pumnul de pastile.", Cristian Roşu, reprezentant al bolnavilor cu HIV/SIDA
Recomandările noastre
