Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Opt persoane au fost ucise în confruntările dintre poliţie şi opoziţie, care contestă victoria la prezidenţiale a premierului Sarkissian.
Cel puţin opt persoane au fost ucise şi alte câteva zeci rănite la sfârşitul săptămânii trecute, în capitala Armeniei, Erevan, în ciocnirile sângeroase dintre poliţie şi simpatizanţii opoziţiei, care contestă rezultatul alegerilor din 19 februarie, câştigate de premierul în exerciţiu, Serge Sarkissian. Ciocnirile de o violenţă extremă l-au determinat pe preşedintele care îşi încheie mandatul, Robert Kocearian, să decreteze starea de urgenţă la Erevan. Armata armeană s-a mobilizat rapid pentru a asigura ordinea şi siguranţa publică în oraş, zece transportoare blindate şi circa o sută de soldaţi fiind desfăşuraţi la sediul guvernului şi la cel al Ministerului de Externe. Un purtător de cuvânt al diplomaţiei armene a declarat agenţiei France Presse că şapte manifestanţi şi un poliţist şi-au pierdut viaţa acum două zile. Protest-maraton Candidatul opoziţiei, Levon Ter- Petrossian, a fost învins din primul tur de actualul premier, Serge Sarkissian, la prezidenţialele din 19 februarie şi, de atunci, protestele se ţin lanţ în capitala Armeniei. Susţinătorii lui Levon Ter- Petrossian acuză tabăra adversă de fraude electorale şi, sâmbătă seară, ieşiseră în număr mare (circa 7.000) pe străzile din Erevan pentru a-şi reafirma poziţia. Potrivit autorităţilor, incidentele au izbucnit după ce manifestanţii au deschis focul asupra poliţiştilor neînarmaţi. Fost ministru al apărării, premierul Serge Sarkissian este unul dintre apropiaţii preşedintelui Kocearian, un aliat al Moscovei. Până pe 20 martie, el poate sta liniştit, întrucât decretul privind starea de urgenţă, susţinut printr-o rezoluţie adoptată de parlament în noaptea de sâmbătă spre duminică, prevede interzicerea oricărei adunări publice. ROLURI INVERSATE Ter-Petrossian - ieri, preşedinte contestat, azi, contestatar Levon Ter-Petrossian, aflat de sâmbătă în arest la domiciliu, a fost primul preşedinte al Armeniei postsovietice şi a ocupat fotoliul de şef al statului între 1991 şi 1998. După un prim mandat la conducerea ţării, Ter-Petrossian a fost reales pe 22 septembrie 1996. El s-a aflat atunci de cealaltă parte a baricadei, opoziţia şi unii observatori internaţionali acuzându-l de fraudarea scrutinului. Lui i s-a reproşat şi haosul economic din anii ’90, însă ceea ce l-a determinat să demisioneze au fost concesiile făcute Azerbaidjanului în problema Nagorno-Karabah, teritoriu populat de armeni, aflat sub suveranitate azeră, ocupat în prezent de forţele Erevanului. În 2007, Levon Ter-Petrossian a revenit pe scena politică. El a pierdut prezidenţialele de luna trecută, dar, inspirat probabil de „revoluţiile colorate“ din spaţiul ex-sovietic, încearcă acum să preia puterea, reclamând presupuse fraude electorale. DOSAR Armenia Situată la sud de Caucaz, Armenia are o suprafaţă de 29.800 km pătraţi şi 3,22 milioane de locuitori. Majoritatea sunt creştini, Armenia fiind prima ţară din lume unde creştinismul a devenit religie de stat, în anul 301. Câteva date importante din istoria recentă:
1915-1923 - 1,5 milioane de armeni sunt ucişi la căderea Imperiului Otoman 1918 - proclamarea independenţei 1922 - devine una dintre republicile Uniunii Sovietice 1991 - profită de destrămarea URSS şi redevine independentă; izbucneşte războiul în Nagorno-Karabah 1994 - armistiţiu în Nagorno-Karabah
Recomandările noastre
