Editura Evenimentul si Capital

Regele lui Ionesco a murit la Bucureşti

16purcarete
Autor: | | 3 Comentarii | 890 Vizualizari

Cel mai nou spectacol al lui Silviu Purcărete, "Regele moare", după piesa lui Eugène Ionesco, a avut premiera sâmbătă seara, la Festivalul Naţional de Teatru.

Gol puşcă, murdar şi hăituit de voci, trăgând după el perfuzia şi nădejdea că-şi va păcăli sfârşitul, regele învaţă, zgomotos şi nedemn, să moară.Într-o oră şi jumătate chiar moare, oricum, moare sigur până la finalul spectacolului - îi sfidează deznădejdea vocea raţiunii, Regina Margareta, cu chipul asiatic văruit şi pufăind ţigară de la ţigară. Aruncă chiştoacele peste umăr şi anticipează, justiţiar, sfârşitul, în timp ce regina Maria, vocea sufletului, exacerbând până la comic o stare nevrotică, agonizează desfigurată de lacrimi şi suflă zgomotos nasul în zeci de şerveţele. Bérenger, unicul, întemeietorul, creatorul lumii în ordine umană, având o vârstă mitică, de paisprezece veacuri, nu este un clovn în versiunea lui Silviu Purcarete, aşa cum părea în varianta cu două stele de Oscar (Geoffrey Rush şi Susan Sarandon), lansată anul trecut pe Broadway. Luminile, costumele colorate şi replicile în răspăr, care plasau producţia americană la graniţa cu vodevilul, devin umbre, halate albe şi tânguiri apăsătoare într-unul dintre cele mai cuminţi spectacole ale unui regizor judecat acum mai ales după grandoarea din "Faust". După ce a deschis Festivalul Ex- Ponto din Ljublijana, spectacolul "Regele moare" a avut premiera, sâmbătă seara, la Bulandra, în penultima zi a Festivalului Naţional de Teatru din Bucureşti. Este cea de-a doua întâlnire a lui Purcarete cu Ionesco, după ce, cu spectacolul "Macbett", a devenit primul regizor străin care a montat vreodată la celebra Royal Shakespeare Company din Marea Britanie. La această a doua întâlnire s-a produs "o catastrofă", greu de simţit pentru publicul care a aplaudat în picioare, dar definită, se spune, exact în aceşti termeni de exigentul Purcărete, care, nemulţumit de rezultat, şi-a anulat toate întâlnirile de ieri pentru a face repetiţii până seara, când era programată cea de-a doua şi ultima reprezentaţie a piesei în Festival. Regizorul şi moartea Ne place sau nu, o să murim - ne-a asigurat regizorul fără menajamente, schiţând în linii dezolante etape din procesul disoluţiei umane. Publicul s-a mulţumit, de data aceasta, cu o viziune minimalistă şi un scenariu lipsit de surprize - cum altfel, dacă se vorbea despre impulsuri, mărturisite sau secrete, ale însăşi fiinţei umane, lucru tranşat încă din momentul în care regele este adus în scenă în pielea goală.Sau poate e vorba despre declinul oricărei forţe, cum adăuga critica americană, care a găsit în imperiul pustiit al muribundului Bérenger paralele contemporane. Sceptrul şi tronul, prezente în cele mai multe dintre montările piesei, lipsesc din noua producţie. Bérenger, a cărui singură mantie regală este, de fapt, muzica lui Vasile Şirli, pare să-şi zărească însemnele puterii abia spre sfârşit, înghesuite într-unul dintre pantofii de care oricum nu mai are nevoie. În perioada sa de glorie a condus două mii de bătălii, "mai întâi pe un cal alb", apoi, mai târziu, după ce s-a modernizat armata, "pe aripa avionului de vânătoare", a scris "Iliada şi Odiseea", a inventat tractorul. Acum, că a venit sfârşitul, năpădit de buruienile care au crescut pe el nu ştim cum, câte puţin de la an la an, hălăduieşte sub lumini obscure, avându-l ca dovadă a gloriei apuse doar pe gardianul bătrân cu aer de ofiţer nazist, care-i chibiţează, aproa pe comic, sfârşitul. "Silviu Purcarete, care a pus în scenă Faust ca operă testamentară, abordează acum «Regele moare », piesă în care Ionesco, pe un fond de teamă exacerbată, pune în mişcare toate mijloacele teatrale fără nici cea mai mică economie. Fără îndoială, tocmai asta-l atrage pe Purcarete care, montând «Regele moare», doreşte să se confrunte cu moartea pe fondul încrederii acordate teatrului... iată ce mi se pare că face legătura între marele proiect faustian deja împlinit şi cel ionescian", spunea criticul George Banu, estimînd că, după aceste două piese, am putea vorbi despre un nou ciclu, anume "regizorul şi moartea". La întrebarea dacă tema conştiinţei morţii este una esenţială a răspuns chiar autorul piesei, Eugène Ionesco, în 1963, la un an de la publicarea textului: "Este o întrebare ce frământă întreaga lume, în fiecare zi. Acest spectacol e un soi de eliberare, iar de această eliberare ar trebui să profite, cel puţin aşa sper, şi publicul". La prima ei montare pe Broadway, în 1968, critica, după ce experimentase texte precum "Cântareaţa cheală", declara "Regele moare" drept indiscutabil cea mai bună operă a lui Ionesco. "Silviu Purcarete, care a pus în scenă «Faust» ca operă testamentară, abordează acum «Regele moare», piesă în care Ionesco, pe un fond de teamă exacerbată, pune în mişcare toate mijloacele teatrale. Montând «Regele moare», doreşte să se confrunte cu moartea pe fondul încrederii acordate teatrului.", GEORGE BANU, critic ÎN TURNEU ÎN EUROPA Producţia lui Purcărete va inaugura noua clăride a Teatrului Esch din Luxemburg Proiectul "Regele Moare" a fost anunţat în vară, la Festivalul de la Sibiu, pe când publicul făcea coadă în faţa spaţiilor de spectacol pentru două piese mai vechi semnate de Purcarete, "Faust" şi "Femeia care şi-a pierdut jartierele". Fiind vorba despre o coproducţie a companiei pariziene "Les Arts et Mouvants" cu Festivalul Ex Ponto din Slovenia, Institutul Cultural Francez, UNITER şi Institutul Cultural Român, s-a format o echipă internaţională, în care au fost cooptaţi vechiul colaborator al lui Silviu Purcărete, compozitorul român Vasile Şirli, director muzical al Disneylandului parizian, şi câţiva actori francezi şi sloveni. Rolul gardianului a fost preluat de slovenul Vojko Zidar, un actor cu peste 70 de roluri pe scena Teatrul Naţional din Ljublijana din 1983, anul în care a absolvit studiile teatrale. Delicata regina Maria, prea tânără şi prea idealistă ca să intre în structurile cinice de gândire ale celorlalţi, s-a transformat, în interpretarea actriţei franceze Marie Cayrol, într-o nevrotică ce refuză realitatea, în timp ce raţionala Marguerite şi-a împrumutat suflul îngheţat din trăsăturile asiatice ale actriţei Karelle Prugnaud. Sub ochiul vigilent al medicului călău, interpretat de francezul Laurent Schuh, un actor distins cu mai multe premii europene, regele care şi-a plâns sfârşitul este jucat de actorul francez Jaques Bourgaux, absolvent al Universităţii Louvian, al Conservatorului Regal de la Bruxelles şi al Şcolii Internaţionale de Teatru "Jacques Lecoq" din Paris. "Regele Moare", una dintre cele mai aşteptate premiere ale Festivalului de Teatru de la Bucureşti, spectacol organizat cu sprijinul Ambasadei Franţei în România şi Institutului Francez din Bucureşti, va pleca în turneu în Franţa, Italia, Muntenegru, Macedonia şi Croaţia. De altfel, cu această nouă producţie se va inaugura, în ianuarie 2011, şi noua clădire a Teatrului Esch din Luxemburg.

Ce avere avea, de fapt, Nicolae Ceausescu! Unde se afla banii ACUM

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Cultură

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI