Companiile scapă de frica de a fi executate silit de Fisc. În schimb, statul îşi asigură încasările bugetare şi „dobânzi” mari la creanţe.

Cu toate că încearcă să o „vândă” ca pe un mare cadou anticriză pentru firme, statul a decis să amâne plata datoriilor companiilor în dificultăţi tot pentru a-şi salva propria piele. Specialiştii din piaţă spun că oferirea posibilităţii societăţilor să-şi reeşaloneze datoriile favorizează în primul rând statul şi abia apoi firmele.

Ce primesc companiile

Ordonanţa de urgenţă adoptată marţi de guvern „acordă înlesniri sub forma amânării la plată a agenţilor economici care au început să înregistreze obligaţii restante după data de 30 septembrie 2008”, a declarat Gheorghe Pogea, ministrul finanţelor.

Companiile aflate în situaţia descrisă pot solicita amânarea la plată a datoriilor timp de şase luni în 2009 şi alte şase luni în 2010. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească societăţile ca să beneficieze de această facilitate sunt să aibă toate declaraţiile depuse la Fisc, săşi plătească lunar dările către stat şi să constituie garanţii. Premierul Emil Boc a declarat ieri că, dacă datoriile nu ar fi fost amânate la plată, peste 56.000 de firme ar fi intrat în faliment.

Potrivit analistului economic Ilie Şerbănescu, „este o măsură care ajută companiile. Le acordă facilitatea de a nu le mai executa silit, adică posibilitatea de a respira”. La rândul său, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, spune că patronatele au cerut încă de la începutul anului aplicarea acestei măsuri, care contribuie la păstrarea locurilor de muncă.

Avantajele statului

„Salvând de la faliment firmele, statul evită o serie de concedieri urmate de plata ajutorului de şomaj”, ne-a spus Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor. El spune că ordonanţa trebuie să fie uşor de aplicat şi să nu lase loc de interpretări.

La rândul său, avocatul Romeo Cosma, managing partner la Cosma & Asociaţii, ne-a precizat că avantajul contribuabililor este că scape de presiunea unei executări silite şi îşi pot revizui graficele de plăţi. În schimb, statul îşi asigură încasarea taxelor şi impozitelor pe perioada amânării datoriilor şi îşi conservă atât suma de încasat, cât şi dobânzile penalizatoare şi penalităţile de întârziere. Altfel spus, firmele iau un credit fiscal de la stat, foarte scump, cu o dobândă de 30% pe an, a precizat el.

ÎN AŞTEPTARE

Salariul minim ar putea creşte

Posibilitatea ca salariile bugetarilor să mai fie majorate pe parcursul acestui an va fi discutată cu guvernul abia după 20 iulie, a anunţat, ieri, Bogdan Hossu, preşedintele confederaţiei sindicale Cartel Alfa, citat de Mediafax. Potrivit liderului sindical, totul depinde de cum a evoluat economia ţării în primele şase luni. El a mai spus că premierul Emil Boc s-a angajat să respecte acordul încheiat cu sindicatele, potrivit căruia, în 2014, salariul minim trebuie să ajungă la jumătate din salariul mediu. În acest sens, Sorin Stan, secretarul general al CNSLR Frăţia, a declarat, citat de site-ul realitatea.net, că „salariul minim ar putea creşte anul viitor la 650-700 lei, în funcţie de cum va evolua economia”.

REZULTATE LA ŞASE LUNI

Boc a făcut ieri lista pomenilor electorale

Din totalul de 32 de măsuri anticriză pe care guvernul le-a avut în vedere, 28 au fost realizate, celelalte patru aflându-se în diverse stadii de implementare, a declarat ieri premierul Emil Boc, făcând un bilanţ la şase luni al programului anunţat la începutul anului.

Potrivit primului-ministru, cele patru măsuri nerealizate sunt neimpozitarea profitului reinvestit, care necesită avizul Comisiei Europene (CE) şi al FMI, capitalizarea CEC, care aşteaptă OK-ul CE, aprobarea unui ghid al parteneriatului public-privat şi suplimentarea bugetului pentru cercetare, care se va face la o viitoare rectificare de buget.

În ceea ce priveşte măsurile implementate, premierul a enumerat menţinerea nivelului TVA şi al cotei unice, a unui curs echilibrat euro/leu, alocarea a 20% din cheltuielile totale bugetare pentru investiţii, precum şi menţinerea unui nivel „satisfăcător” al şomajului comparativ cu alte ţări.

Totodată, premierul s-a lăudat ieri cu programul „Prima Casă”, cu extinderea programului Rabla şi majorarea primei de casare, instituirea pensiei sociale minime la 300 lei, majorarea pensiilor cu 3% la 1 aprilie. Pe listă a figurat şi compensarea medicamentelor cu 90% pentru pensionarii cu pensia sub 700 lei, majorarea venitului minim garantat cu 15%. Boc a trecut la realizări şi ieftinirea gazelor cu 5%, de la 1 iulie. Guvernul are în vedere şi extinderea mecanismului de garantare utilizat la „Prima Casă” în agricultură, la administraţiile locale şi, eventual, pentru construcţia de locuinţe sociale. (Teodora Vasâlca)