Alexandru Nazare / sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Reducerea deficitului este prezentată de ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, drept un obiectiv central al Guvernului şi, totodată, o condiţie de bază pentru stabilitatea economică a României.
Într-o postare făcută marţi seară pe Facebook, oficialul a subliniat că „pachetele fiscal-bugetare promovate acum sunt esenţiale” pentru redresarea finanţelor publice.
România rămâne însă departe de ţinta de 3% din PIB stabilită de Uniunea Europeană, ceea ce face ca măsurile de corecție să devină inevitabile.
Reducerea deficitului, explicată de ministrul Finanţelor
Alexandru Nazare a reacţionat la dezbaterea publică privind politicile fiscale, avertizând asupra unor „alunecări de discurs” care riscă să deturneze atenţia de la realităţile economice. Potrivit acestuia, România a avut în ultimii ani cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar pandemia nu a făcut decât să evidenţieze vulnerabilităţile existente.
„Cheltuim permanent mai mult decât încasăm şi colectăm mai puţine venituri decât ar trebui”, a transmis ministrul, subliniind că, spre deosebire de alte state care şi-au redus treptat cheltuielile după criza sanitară, România continuă să înregistreze deficite mari din cauze structurale.
Reacţii politice şi dispute privind măsurile
Problema deficitului nu se limitează la calcule tehnice, ci generează şi tensiuni politice. Social-democraţii au refuzat să participe la şedinţele coaliţiei pentru definitivarea celui de-al doilea pachet fiscal, motivând prin nemulţumiri legate de suspendarea unor investiţii din programele PNRR şi Anghel Saligny.
În aceste condiţii, premierul Ilie Bolojan analizează posibilitatea de a-şi asuma răspunderea în Parlament pentru adoptarea măsurilor.
Pe de altă parte, USR, prin vocea preşedintelui Dominic Fritz, a acuzat PSD de „declaraţii populiste”, subliniind că multe dintre investiţiile promise nu au acoperire bugetară reală.
„Nu poţi să tai ceva ce nu există”, a punctat liderul Uniunii, sugerând că adevărata problemă o reprezintă promisiunile fără bază financiară.
Reducerea deficitului și implicațiile economice pe termen lung
Ministrul Nazare a explicat că un deficit bugetar ridicat înseamnă datorii mai mari şi costuri suplimentare cu dobânzile, bani proveniţi din taxele plătite de cetăţeni.
Consecinţa directă este limitarea fondurilor disponibile pentru investiţii publice esenţiale – spitale, drumuri, şcoli sau programe de dezvoltare.
Reducerea deficitului ar putea restabili încrederea investitorilor internaţionali, ar micşora costurile de finanţare ale statului şi ar oferi economiei româneşti un cadru de creştere sănătoasă.
Oficialul subliniază că numai prin corectarea dezechilibrelor fiscale România îşi poate asigura o creştere sustenabilă şi o mai bună integrare în standardele europene.
