Asta în contextul în care oraşele au nevoie de cantităţi importante de apă de foarte bună calitate, pentru a asigura alimentarea cu apă potabilă, în timp ce cantităţi importante de poluanţi ajung în mediul acvatic simultan cu apele pe care le evacuează, spun specialiştii Organizaţiei Mondiale a Apei, citaţi de ANAR. Mai mult, conform statisticilor mondiale, în fiecare zi, două milioane de tone de ape uzate ajung neepurate sau insuficient epurate în cursurile de apă din lumea întreagă.
În plus, pentru prima dată în istoria omenirii, cea mai mare parte din populaţia lumii trăieşte în oraşe: 3,3 miliarde de oameni şi aceasta continuă să crească într-un ritm alarmant, atrage atenţia şi directorul general al ANAR, David Csaba, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, sărbătorită pe 22 martie.
Probleme la staţiile de epurare
În România, cele mai mari probleme se înregistrează în secţiunile aval de marile aglomerări urbane care nu au staţii de epurare conforme sau care nu deţin staţii de epurarem, susţin reprezentanţii ANAR.
În prezent, staţia de epurare a municipiului Bucureşti se află în probe tehnologice. În ianuarie anul trecut, EVZ prezenta problemele de la cea mai mare investiţie de mediu din sud-estul Europei, staţia de epurare a apelor uzate de la Glina, care ar urma să deservească şi Capitala. Asta în contextul în care Bucureştiul nu a avut niciodată o staţie de epurare a apelor uzate. Toată canalizarea Capitalei s-a deversat mereu în Dâmboviţa care a dus-o astfel în Argeş, în Dunăre şi apoi în mare.
În plus, directiva europeană 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane transpusă în legislaţia naţională prevede că toate aglomerările umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi trebuie să fie prevăzute cu reţele de canalizare până la data de 31 decembrie 2013.
Mai mult, probleme legate de calitatea apelor se întâlnesc şi pe principalele platforme industriale: Platforma Săvineşti, Azomureş, Petrobrazi, Doljchim, Oltchim, potrivit raportului ANAR.
Agricultura, una dintre cauzele poluării
Agricultura intensivă practicată de România în trecut rămâne în continuare una din cauzele poluării difuze, susţin specialiştii de la Apele Române. „În Câmpia Română şi în Câmpia de Vest, în special în apele subterane, sunt înregistrate concentraţii mai ridicate la azotaţi, una din principalele cauze fiind utilizarea incorectă a îngrăşămintelor chimice şi organice şi depozitarea incorectă a gunoiului de grajd”.
Mai mult, şi sistemul de irigaţii din agricultură se confruntă cu probleme, în mare parte legate de funcţionalitatea lui.