Editura Evenimentul si Capital

Rahan şi Pif, scăpaţi de comunism

824550e16e103ba9f45dc4e2f0ef62a1
Autor: | | 2 Comentarii | 0 Vizualizari

De la morala comunistă la realităţile societăţii de consum, fenomenul BD-ului românesc continuă să subziste prin imaginaţia şi mâinile pasionaţilor genului. Se spune despre ea că ar deţine calităţile unui fenomen cultural. Unii o numesc „cea de-a noua artă”. Alţii, mai sceptici, o văd ca pe o formă de sub-cultură ce hrăneşte miturile şi idealurile societăţii industriale. În comunismul romanesc a fost una dintre puţinele „zone libere”, deşi e discutabil dacă nu cumva libertatea aparentă mima etica de tip socialist.

După 1989, eliberată de presiunea „realismului ştiinţific”, a avut şansa să renască. La 18 ani distanţă însă banda desenată autohtonă e o prezenţă mai degrabă accidentală. Sau o amintire despre eroii copilăriei. Se poate vorbi despre un viitor al bedefililor? Rahan a murit, trăiască Omulan!

Producţia autohtonă de benzi desenate nu este de găsit în librării. Trebuie să ştii unde să cauţi pentru a pune mana pe Hardcomics, singura apariţie românească de comics alternativ.

„Există şi câteva titluri apărute recent, producţie străină tradusă, cum ar fi Tin –Tin sau Garfield, a mai fost la un moment dat ceva Asterix şi Obelix, Rahan a murit de mult”, explică situaţia Matei Branea, „părintele” noilor eroi ai benzilor desenate româneşti, Omulan şi Birdy. Personajele sale par să fi părăsit foaia de hartie pentru pixelii monitoarelor.

"Profit nu se obţine pentru că nu există încă piaţa. Interesul este încă mic, la noi neexistând o cultură BD”, argumentează Branea apetenţa autorilor pentru spaţiul virtual. Cheltuieli minime contra interes minim, s-ar zice. Si totuşi, avem un viitor?

„Cinismul şi critica socială sunt, cred eu, doi vectori importanţi care animă cercul creatorilor români. Eu sper ca BD-ul românesc să devină cât mai popular şi cât mai critic, cinic şi scandalos posibil”, încheie profetul Matei Branea.

„Microbul BD e greu de îndepărtat”

Alexandru Ciubotariu este grafician şi autor de BD. Un pasionat. Dar şi un conservator. „Banda desenată trebuie să existe în primul rând prin print.

Internetul este o modalitate bună de a populariza un proiect, dar cei care activează on-line ar trebui să îşi dorească să fie printaţi”, crede bedefilul. În condiţiile actuale, pasiunea dusă la extrem este singura care mai susţine fenomenul. „ Eu fac cam de vreo 14 ani asta şi rar mi-am pus problema profitului. Desenatorii sunt în primul rând îndrăgostiţi de BD”, crede Ciubotariu. Viitorul este în context mai degrabă o problemă individuală, de autor: „Fiecare ar trebui să-şi facă banda desenată aşa cum simte. Eroii vor fi mereu inventaţi, chiar dacă nu vor atinge celebritatea unui Spiderman”.

Fredo si Pidjin, la un click distanţă

Eugen Erhan şi Tudor Muscalu i-au inventat. Doi porumbei malefici care vor să distrugă lumea.

Fredo şi Pidjin au devenit în scurt timp un fenomen în spaţiul virtual romanesc. Si au subliniat cu precizie „noua direcţie”: „Internetul este un canal nou. Nu este incompatibil cu hârtia.

Fiecare generaţie are eroii ei”, crede Tudor. „Print-ul este în continuare cel mai plăcut mijloc de a publica benzi desenate, însă nu şi cel mai accesibil. E mai simplu să te dezvolţi pe internet.

Web-ul funcţionează ca un mic purgatoriu: personajele care reuşesc să supravieţuiască pe web ajung şi în print”, detaliază Eugen.

Pasiunea este lucrul cel mai important pentru cei doi. Iar gusturile unui public tot mai apropiat şi mai cunoscător îi motivează suplimentar. Ce urmează? Cât mai multe poveşti şi o maturizare a pieţei. „Principalul este să ne simţim bine. Iar critica este o parte majoră a comediei. Vrem să distrăm prin poveştile pe care le spunem, restul e secundar”.

Un român îl desenează pe Pif

BREAKING NEWS! Decizie in cazul lui Dumitru Dragomir!

Pagina 1 din 1
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Media

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI