THE WASHINGTON POST (SUA). Vladimir Putin și-a petrecut mare parte dintre cele două decenii de când e la putere încercând să restabilească domnia Moscovei asupra fostelor republici sovietice. În general, el a eșuat.
Cu toate că a aplicat presiuni economice, a organizat fraude electorale, a pornit campanii de propagandă și războaie cibernetice și, în cazul Georgiei și Ucrainei, a recurs la invazie militară, el nu a recuperat decât câteva fragmente de teritoriu din exteriorul frontierelor Rusiei, alienând concomitent țări care îi erau cândva prieteni apropiați.
Dar Putin este totuși subestimat. El a pornit acum o nouă acțiune de subjugare a Belarusului, o țară cu 10 milioane de locuitori înghesuită între Rusia, țările baltice și Polonia. Scopul său este să-l forțeze pe președintele belarus Aleksander Lukașenko să implementeze în sfârșit un acord vechi de 20 de ani care ar contopi efectiv cele două țări, transformând practic Belarusul într-o provincie. Lukașenko opune însă rezistență, afirmând că nu vrea să fie „ultimul președinte al Belarusului”. Deși el este orice numai nu un partener atractiv pentru Vest, tentativa lui de a-și salva țara merită sprijinită.
Sigur, Lukașenko și Occidentul s-au mai aflat deja în aceeași situație. Vicleanul autocrat a evitat solicitările dlui Putin de a face concesii în privința suveranității, dar și presiunea Vestului pentru a-și liberaliza regimul, manevrând înainte și înapoi între cele două puteri. Între timp, el a ratat unele ocazii. După ce promisese alegeri prezidențiale corecte în 2006 și 2010, dl Lukașenko le-a fraudat pe ambele, reprimând cu brutalitate protestele. Drept urmare SUA și UE au adoptat sancțiuni contra lui; SUA nu mai au ambasador la Minsk din 2008.
Recomandările noastre
