Nu e o mare diferență, ați spune, și anul trecut testele s-au făcut tot cu independenți, care pot aduna voturi pentru partid. Totuși de această dată, urmare a creșterii nemulțumirii generale legată de componenta economică, de creșterea pensiilor și de incapacitatea de gestionare a crizelor, populația a sancționat în plus și eliminarea din cursă a opoziției nesancționate, nevalidate sau, ar spune alții, necontrolate de către Kremlin.

Într-adevăr, din cursă au fost scoși cu forța de către comisiile electorale, în mod arbritrar și abuziv, toate formațiunile și manifestanții civici din stradă, cu precădere Alexei Navanlyi și prietenii și partenerii săi. Au fost lăsați să candideze, alături de Edinaia Rossia partide precum Partidul Liberal Democrat al lui Vladimir Jirinovski, Partidul Comuniștilor – altădată a lui Ziuganov, dar și partidul Rusia Dreaptă al lui Serghei Mironov și partidul social-liberal Yabloko al lui Grigori Yavlinski. E motivul pentru care strategia s-a schimbat în acest an, după blocarea accesului în alegeri a candidaților opoziției reale. Și asta face și diferența față de ceilalți ani și anunță schimbarea de gardă la Kremlin, stârnind îngrijorările lui Putin.

Nu pentru că ar realiza că există o opoziție gata să-l răstoarne din funcție, și nici măcar pentru că nivelul său de încredere s-a prăbușit substanțial – reclamând intervenția la agenția de sondare de stat pentru a-i dubla peste noapte cota anunțată public. Ci pentru că opoziția a început să-și atingă țintele și obiectivele politice, adaptate la realitățile funcționării în condițiile Rusiei lui Putin. Astfel, proiectul propus în acest an – și anunțat după scrutin, cu victoria aferentă a opoziției ne-sistemice – a fost cea a votului înțelept – smart voting. Pentru că nu avea candidați proprii, opoziția din stradă a comunicat tuturor și i-a susținut pe contracandidații identificați drept cei mai bine plasați din lista altor partide, indiferent de opțiune, obiectivul fiind sancționarea Edinaia Rossia. Și rezultatele s-au văzut: din 45 de locuri în Duma locală a orașului Moscova – Mosgorduma, Partidul lui Putin a luat doar 25 de locuri – față de 38 la scrutinul anterior – iar opoziția susținând smart voting a câștigat 20.

A și expus public candidații puterii care s-au ascuns ca independenți, evitând culorile partidului lui Putin, incluși între cei sancționați. La Moscova, președintele local al partidului Edinaia Rossia, Andrei Metelsky, nu a reușit să obțină un loc în consiliul orașului, el candidând sub sigla partidului. Comuniștii au câștigat 13 locuri, Rusia Justă 3 iar Yabloko 4 fotolii, lucru nemaiîntâlnit. De altfel, reprezentanții Yabloko au recunoscut că nu au candidat adevărații oponenți în Moscova. Prezența la vot a fost de doar 22%. Strategia opoziției din stradă este extrem de importantă și interesantă totodată. Ea arată că se poate submina victoria electorală și poate fi alterat votul pentru partidul lui Putin, favorizându-se alți candidați.

Că poate fi subminată formula gândită de democrația controlată a Țarului de la Kremlin. Mai mult, deja partidele celelalte devin interesate să vină la negocieri și săși asocieze voturile opoziției nereprezentate, iar aceste negocieri pot duce, în viitor, și la influența în favoarea unor aleși selectați sau aprobați de către opoziție. Deci o formulă mult mai periculoasă decât simpla irosire a voturilor pe care o clamează Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, de exemplu. Dar realizările nu s-au oprit la nivelul Moscovei. E adevărat că în toate cele 16 provincii au câștigat guvernatorii lui Putin – după înlocuirea a jumătate dintre ei înainte de alegeri, pentru a evita prezența celor mai greu de promovat.

Însă în Extremul Orient, au câștigat liberaldemocrații. În Habarovsk a câștigat majoritata, iar în alte alegeri locale, inclusiv la primari, ultranaționaliștii lui Jirinovski au dominat alegerile locale din Extremul Orient. Agenția de stat pentru supravegherea Pulsul planetei Iulian Chifu analist politic comunicației publice, Roskomnadzor, a acuzat Google și Facebook pentru implicarea în alegeri prin promovarea publicității politice a opoziției, dar a fost refuzată când s-a cerut eliminarea bilboardurilor electronice pe motiv că Google, de exemplu, susține publicitatea politică responsabilă.

Firește că relațiile între promovarea publicității plătite pe paginile de web și ingerința programatică prin război informațional și operațiuni psihologice a Rusiei în Brexit sau alegerile generale americane nu se pot compara, chiar dacă considerăm aici doar giganții IT, nici decum statul american, care nu a avut nici o implicare. E adevărat că nu există alegeri în Rusia lui Putin, în nici un caz alegeri libere și corecte. E adevărat că nu au existat candidați ai opoziției anti-Putin în actualul scrutin local. E adevărat că majoritatea oponenților din stradă erau sau sunt în închisori și nu mai pot candida nici la generalele din 2021.

Dar schimbările determinate de scăderea ratingului lui Putin sunt relevante, iar testul făcut la locale arată faptul că nemulțumirea e generală, că sancțiunea partidului lui Putin, Edinaia Rossia, este o realitate, că se poate face și că opoziția chiar are pârghii. Mai nou, intrarea în negocieri cu terțele partide și măcar aprobarea candidaților propuși crează o pârghie importantă opoziției anti- Putin și anti-sistem, anti-Kremlin și împotriva autoritarismului și verticalei puterii lui Putin. Veși proaste și pentru succesiunea Țarului, care caută disperat opțiuni ca să poată rămâne la putere și după 2024, când se termină a doua succesiune de două mandate prezidențiale – separate de un mandat de premier.

Te-ar putea interesa și: