Un asemenea document era vehiculat prin redacții. Din informațiile EvZ acesta se afla (și) în posesia lui Mihai Gâdea (Antena3) și Bogdan Chireac (DC News), numai că cei doi nu erau hotărâți să-l dea publicității. În ciuda faptului că sunt considerați apropiați ai lui Liviu Dragnea, celor doi jurnaliști le era teamă. Să nu pice în vreo capcană. Și noi aflasem de existența lui, încă de acum o săptămâna, dar în ciuda promisiunilor unor oameni politici nu obținusem o copie a acestuia. În lipsa acesteia am evitat să facem vreo informație publică.

Primul care a spart gheața a fost jurnalistul Doru Bușcu, despre care se spune că este consilierul lui Liviu Dragnea, acuzații infirmate de acesta în mod public. Greu de spus ce-i adevărat, dar cert este că invitat la TVR, la ora 21.00, acesta spune că în unele redacții există un protocol secret încheiat între Parchetul general și SRI în anul 2016.  Ionuț Cristache, realizatorul TVR  îi spune că pe site-ul ministerului Public este publicat deja un protocol care este semnat de actualii șefi ai instituțiilor, reluat de unele site-uri.

Doru Bușcu arată că exuistă unele diferențe: "Ăsta e un document tehnic, se numește un protocol, pare să fie nesecret, se găsește la un link și în afară de faptul că se cheamă la fel nu are legătură de cel de care vorbeam. Între timp, cam de pe când a început foiala a apărut acest protocol, fără ca cineva să fi vorbit de el, fără ca Parchetul sau Ministerul Public mai sunt niște protocoale, dar sunt tehnice. Nu știm dacă e adevărat sau nu pentru că e greu să verifici un document secret, dar ca ipoteză, un scenariu jurnalistic, s-a scurs un document spre anumite redacții, aspectul de oportunitate e vizibil, s-a scurs și apariția lui, despre care nu am îndoială ca s-a putut afla la servicii, a putut să ducă la prepararea unui alt protocol (…) Nasul îmi spune că e ceva în neregulă", spunea Bușcu.

Nasul lui Doru Bușcu nu mai are ce mirosi, pentru că documentul este făcut public de către consilierul primului-ministru, Dariud Vâlcov. 

Începe analiza lui. Pe toate televiziunile se vehiculează diverse informații. Unii spun că e bun, altul că e rău.

Iar concluzia noastră este că acest protocol nu conține nimic ilegal. Documentul publicat demonstrează că SRI si Parchetul au respectat decizia CCR, cu privire la imixtiunea SRI in dosarele penale.

Această concluzie este întărită și de faptul că legile în baza cărora a fost încheiat documentul sunt toate în vigoare, niciuna nu a căzut pe neconstituționalitate și cel mai important, între ele nu se regăsește Hotărârea CSAT nr. 17 din 2005, care introdusese corupția între amenințările la adresa siguranței naționale. 

Stabilește modalitățile de cooperare doar pentru infracțiunile contra securității naționale art. 394-412, pe terorism și pe infracțiuni comise de ofițerii SRI. Acesta reprezintă rezumatul discuțiilor pe care le-au avut azi-noapte colegii mei de la EvZ. Deci nu ne-a atras atenția nimic ilegal, așa cum s-a întâmplat în cazul protocolului secret încheiat între Kovesi și Maior.

Ce vedem însă din analiza datelor calendaristice la care au fost semnate protocolalele?

1. A fost semnat în decembrie 2016. La aceea dată prim-adjunct al directorului SRI era gen. Florian Coldea. Potrivit normelor, adjunctul operativ este cel care coordonează cooperarea instituțională, deci protocolul din 2016 a fost negociat de el. Ca și cel precedent, din 2009, cel complet ilegal și denunțat la această oră de SRI. Semnate de directorul instituției. Respectiv George Maior și Eduard Hellvig. 

2. În data de 17 ianuarie 2017, gen. Florian Coldea este trecut în rezervă din dispoziția directorului SRI ca urmare a dezvăluirilor făcute de Sebastian Ghiță într-o înregistrare video, dezvăluiri ce puneau la îndoială probitatea morală și profesională a fostului prim-adjunct SRI. Eu am confirmat public una dintre ele, cea cu excursia pe care familiile Coldea și Ghiță au făcut-o în Seychelles în 2010, aceasta făcând obiectul unei investigații interne a SRI.

3. Pe data de 28 februarie 2017, directorul SRI Eduard Hellvig, care preluase atribuțiile de prim-adjunct denunță protocolul pe care tocmai îl semnase. De ce a făcut-o? Este complicat de dat un răspuns complet, dar cert este că în două luni de zile, decembrie-ianuarie, protocolul nu a produs nici un efect.

Putem pune câteva întrebări, fără a avea răspunsuri.

Și-a dat seama Hellvig că fusese atras într-o capcană de către Florian Coldea, abrogând protocolul anterior din 2009?

Semnând acel protocolul în 2016 valida această modalitate de lucru existentă din 2005? Existau anexe care erau mult mai interesante decât conținutul protocolului?

Așa cum am spus este greu de găsit un răspuns.

Părerea lui Chris Terhes este aceea că asistăm la o operațiune de manipulare:

Ticalosia lui Augustin Lazar este fara margini.

In timp ce acesta se dadea de ceasul mortii cum vrea Parlamentul sa le incalce independenta procurorilor, el semna doua protocoale IN ACEEASI zi cu SRI/Eduard Hellvig, din care un protocol a fost secret si unul nesecret.

Cel nesecret era mai "usor", in timp ce greul era in cel secret.

Gasiti in atasament atat protocolul "nesecret", public pe site-ul Ministerului Public, cat si cel "secret", care a fost dezvaluit de Darius Valcov in urma cu cateva minute.

Actiunea de "desecretizare" a protocolului din 2009 dintre PG si SRI, semnat de Kovesi si Maior, a fost o manipulare ieftina a SRI-ului lui Hellvig, care a dorit sa arate cat s-a "reformat" si s-a rupt de "vechiul" SRI, a lui Maior & Coldea.

In fapt, protocolul acela din 2009, semnat de Kovesi si Maior, desecretizat in 2018, nu mai era in vigoare din 2016, de cand Lazar cu Hellvig au semnat noul protocol secret, publicat acum de Valcov.

Răspunsul SRI, prin purtătorul de cuvânt Ovidiu Marincea, a venit la miezul nopții și îl puteți citi aici:

Aș vrea să răspund aici la câteva întrebări legitime ale mass-media legate de două protocoale semnate de SRI în decembrie 2016. 

1. De ce s-au semnat cele doua protocoale? 

Prin OUG nr.6/2016 s-a prevazut ca stabilirea condițiilor concrete de acces la sistemele tehnice ale Centrului Tehnic de Interceptare al organelor judiciare se realizează prin protocoale de cooperare încheiate de Serviciul Român de Informații cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum și cu alte instituții în cadrul cărora își desfășoară activitatea, în condițiile art. 57 alin. (2) din Codul de procedură penală, organe de cercetare penală speciale.
În aplicarea acestei dispozitii legale, au fost încheiate cele două acte (protocoale)

2. De ce unul este secret si unul nesecret? De ce este încă în vigoare cel nesecret?

Protocolul neclasificat reglementează modalitatea tehnică prin care organele de cercetare penală au acces la infrastructura tehnică a Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor, motiv pentru care s-a impus menținerea în vigoare a acestuia, fapt despre care a fost informată și Comisia Parlamentară de Control cu ocazia audierilor domnului Director al SRI în cadrul acestui organism. 

Protocolul clasificat reglementa modalitatea prin care, în exercitarea atribuțiilor ce ne revin în domeniul prevenirii și combaterii terorismului și al infracțiunilor la adresa securității naționale, Serviciul cooperează cu Ministerul Public, fapt ce a impus clasificarea acestuia. Protocolul menționat a fost denunțat pe 28 februarie 2017, nu se mai aplică, dar și-a păstrat caracterul de document clasificat.

3. De ce face SRI cercetare penală specială?

Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condițiile art. 55 alin. (5) și (6), din Codul de Procedură Penală. SRI poate face, potrivit Legii, cercetare penală specială în cazul infracțiunilor la adresa securității naționale prevăzute la titlul X din Codul penal și infracțiunilor de terorism, din dispoziția procurorului, (în cazul nostru, procurorul DIICOT) prin punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică."
De ce? În cazul infracțiunilor grave la adresa securității naționale, SRI are expertiza necesară, personalul pregătit și posibilițățile tehnice de a preveni și contracara aceste amenințări. În cadrul SRI există cei mai buni experți în limbi și dialecte rare, de exemplu, cei mai buni experți în contraspionaj, personal pregătit în acest sens care cunoaște modus operandi al spionilor, are cazuistică și expertiză relevante și este în măsură să desfășoare aceste activități.

4. Știa Comisia Parlamentară de control despre existența acestor protocoale? 

Da, Comisia a fost înștiințată de menținerea în vigoare a protocolului neclasificat și de denunțarea celui clasificat.