Probabilitatea de a intra în posesia unei bancnote româneşti false este de mai puţin de trei la un milion, potrivit lui Răzvan Dumitriu, specialist al Serviciului de Emisiune al Băncii Naţionale a României (BNR).

Asta înseamnă că trei bancnote româneşti dintr-un milion sunt, totuşi, falsificate.

Vestea bună este că leii se falsifică mult mai puţin decât euro, aproximativ de trei ori mai puţin. Potrivit reprezentantului BNR, în cazul euro, probabilitatea de a găsi o bancnotă falsă este de cel puţin otp-nouă la un milion.

În 1996, numărul bancnotelor false identificate în circulaţie era de 46,28 la un milion, în 2005 de 1,28 bancnote false la un milion, iar în 2010 de 2,66 bancnote false la un milion, a precizat Răzvan Dumitriu, la un simpozion organizat la BNR, transmite Agerpres.

Potrivit expertului Băncii Naţionale, anul trecut au fost identificate 2.574 de bancnote false, iar în 2009 un număr de 3.125 de bancnote false.

Cele mai falsificate bancnote sunt cele de 100 şi de 50 de lei.

De ce leii sunt atât de greu de contrafăcut

Numărul bancnotelor româneşti falsificate este extrem de mic, dar au circulat bancnote falsificate rudimentar pentru că publicul nu este suficient de informat, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la simpozionul dedicat marcării a 130 de ani de la imprimarea primei bancnote emise de BNR.

Isărescu a amintit că bancnotele româneşti au un substrat de polimer care fac aproape imposibilă contrafacerea, iar falsurile pot fi identificate foarte uşor, chiar la simpla atingere a bancnotei.

"Cu toate acestea am găsit un număr de bancnote falsificate, iar falsificarea este rudimentară. Un procent de 2% dintre bancnotele expertizate la BNR s-a încercat să fie imprimate pe material plastic, imită polimerul, dar pot fi depistate la simpla atingere. Banii româneşti nu sunt de plastic, ci de polimer. Ne dă de gândit că bancnote falsificate rudimentar au putut să circule cel puţin o dată. Unele au fost fotocopii pe hârtie. Este vorba mai degrabă de insuficienta informare a publicului. Lumea trebuie să ştie că bancnotele româneşti nu sunt de hârtie, ci de polimer", a afirmat guvernatorul BNR.

El a spus că, deşi în lumea producătorilor de bani se spune că nu există bancnotă care să nu poată fi falsificată, de la un anumit punct elementele de siguranţă fac imposibil acest lucru.

Isărescu a menţionat că în România numărul de contrafaceri este extrem de mic comparativ cu zona euro, iar elementul descurajant este substratul de polimer special, la care se adaugă fereastra transparentă, imposibilă pe o bancnotă de hârtie.