Din cuprinsul articolului
A fost soția domnitorului Matei Basarab cel mai mare ctitor de mânăstiri din România și sora învățatului Udriște Năsturel.
Cum a devenit Elina Năsturel soția domnitorului Matei Basarab al Țării Românești
Elina Năsturel, fiica postelnicului Radu Năsturel din căsătoria cu o boieroaică de viță veche, doamna Calea Calomfirescu, a văzut lumina zilei în anul 1598. Bunicul matern al Elinei Năsturel a fost unul dintre cei mai destoinici căpitani de oști ai domnitorului lui Mihai Viteazul. Elina era sora a marelui cărturar Udriște Năsturel. Cei doi copii au beneficiat de o educație aleasă, pe moșia Herești (Fierăști) din Ilfov, având o condiție materială demnă de cele mai bogate familii ale Apusului. De aceea, Elinei i s-a mai spus și Elina Năsturel Herescu. Tânăra domniță Elina dobândise încă din copilărie cunoașterea limbilor slavonă și greacă. Domnița Elina devenit soția lui Matei, agă din Brâncoveni, în 1612, când ea avea 14 ani, iar Matei împlinise deja 33 de ani.
Elina Doamna, sprijinitoarea culturii și a unui număr record de ctitorii religioase -recordul absolut al Evului Mediu românesc
Matei Basarab a devenit domn două decenii mai târziu, în 1632. El avea 53 de ani, ea 34 de ani. Unicul lor fiu, Mateiaș a murit în fragedă pruncie. Neavând alți copii, în cursul căsătoriei de patru decenii, doamna Elina s-a dedicat activităților culturale și de ctitorire a lăcașurilor de cult, alături de soțul său. Ctitoriile au fost peste 46 la număr, depășind numărul ctitoriilor care l-au avut pe Ștefan cel Mare în Moldova! Asta deși domnia lui Matei Basarab în Țara Românească nu a însumat decât 22 de ani, în comparație cu 47 de ani cât a domnit Ștefan cel Mare în Moldova! L-a înfiat pe fiul fratelui ei, botezat tot Mateiaș, însă acesta a murit la 17 ani, în 1643.
Locțiitor de facto al soțului ei, Domnul Țării Românești. A continuat demersurile Ecaterinei Salvaresso!
A asigurat conducerea țării, când soțul ei a plecat la Constantinopol pentru firmanul de învestitură. Doamna Elina s-a ocupat de promovarea științei, meșteșugului tiparului în Țara Românească, continuând demersurile Ecaterinei Salvaresso. Astfel, mănăstirile Govora, Dealu și Câmpulung vor fi îmbogățite fiecare cu o tiparniță. Cu siguranță că ”Pravila de la Govora”, din timpul domnitorului Matei Basarab, unul din izvoarele majore ale dreptului românesc a fost creată și cu sprijinul Doamnei Țării, în 1640.
Prima scriitoare din România!
Doamna Elina poate fi considerată ca fiind printre primele scriitoare din Țara Românească. Și-a petrecut foarte mult timp ajutând la scrierea și traducerea unor cărți, de către celebrul său frate. Pe lângă sprijinul financiar acordat tipăririi, ea însăși a scris prefața unei cărți, intitulate ”Imitatio Christi” (Urmarea lui Hristos), semnate de către Thomas de Kempis, pe care fratele ei, Udriște Năsturel a tradus-o din limba latină, în limba slavonă.
Să nu uităm cât de importantă era cartea aceasta pentru catolici. Se spune că ”Imitatio Christi” era cartea care a fost găsită în mâna Papei Ioan Paul I care a murit la Vatican în 1978.
Cartea cu prefața Elinei Năsturel Basarab a fost publicată la 15 aprilie 1647, deci aproape 470 de ani în urmă, fapt consemnat inclusiv de istoricul Nicolae Iorga. Acesta, în 1932, i-a dedicat articolul Doamna Elina a Țării Românești ca patroană literară.
Sfârșitul pământesc al Doamnei Elina Basarab. Mutarea osemintelor celor doi soți de la Târgoviște la Arnota-Vâlcea
Doamna Elina Basarab a răposat în anul 1653, fiind plânsă de soțul său. Matei Basarab, domnitor și soț fidel, a ordonat ca pe piatra de mormânt a doamnei sale să fie specificat faptul că au fost căsătoriți patru decenii. Matei Basarab își va încheia domnia și viața în anul următor, 1654. În 1655, după o serie de acțiuni soldate cu profanarea mormântului lor inițial de la Târgoviște, trupurile doamnei țării și ale soțului său au fost strămutate la mănăstirea Arnota, ctitoria lor din județul Vâlcea.
