Bacteria cu material genetic construit în laborator, un pas spre crearea de noi specii.
Un controversat genetician american implicat în descifrarea genomului uman a construit un cromozom sintetic din substanţe chimice de laborator, fiind pe cale să anunţe crearea primei forme de viaţă artificială de pe planetă.
Potrivit cotidianului britanic „The Guardian“, aşteptatul anunţ al lui Craig Venter va provoca în mod cert o aprinsă dezbatere pe tema moralităţii creării de noi specii şi ar putea, totodată, să deschidă calea către noi surse de energie ori tehnologii de combatere a încălzirii globale. De la citire la scriere genetică Venter a declarat pentru „The Guardian“ că istorica sa realizare va fi „un foarte important pas filosofic din istoria speciei noastre“.
„Mergem dinspre citirea codului nostru genetic spre abilitatea de a-l scrie. Aceasta ne conferă posibilitatea ipotetică de a realiza lucruri nemaigândite înainte“.
Geneticianul a alcătuit o echipă de 20 de experţi, condusă de Hamilton Smith, laureat al Premiului Nobel, reuşind să asambleze un cromozom sintetic „lung“ de 381 de gene şi care conţine 580.000 de perechi-bază de cod genetic.
Secvenţa de ADN astfel realizată a fost „construită“ pe structura bacteriei Mycoplasma genitalium, din care echipa a înlăturat o cincime din întreg materialul genetic, lăsând numai strictul necesar menţinerii vieţii.
Cromozomul reconstruit în întregime artificial, pe care cercetă torii l-au botezat Mycoplasma laboratorium, urma să fie transplantat într-o celulă bacteriană vie, al cărei control îl va prelua, devenind efectiv o nouă formă de viaţă.
Cum echipa sa a reuşit deja transplantarea genomului unui tip de bacterie în celula altuia, Venter se declară „100% sigur“ că metoda va funcţiona şi pentru cromozomul creat artificial. Beneficiu sau pericol? Noua formă de viaţă va depinde de maşinăria moleculară a celulei-gazdă pentru a se hrăni şi a se înmulţi, motiv pentru care nu poate fi considerată o formă de viaţă integral sintetică.
Experimentul ar putea aduce un beneficiu pentru umanitate, precum un nou medicament, sau o uriaşă ameninţare la adresa acesteia, precum o armă biologică, apreciază specialiştii în bioetică.