Victoria Nuland a venit la Bucureşti în calitate de emisar al Guvernului SUA şi a transmis un mesaj extrem de serios, menit să îi îngrijoreze pe români şi pe politicieni, legat de statul de drept din România, care din vara lui 2012 este continuu pus sub semnul întrebării, a avertizat președintele Traian Băsescu în această seară. Totodată, șeful statului a spus că un proiect de Constituţie care nu va ţine cont de referendumul din 2009 nu va fi acceptat de CCR, făcând referire la anunţul USL privind organizarea unui referendum pentru modificarea Constituţiei odată cu alegerile europarlamentare. Nu în ultimul rând, Băsescu i-a transmis lui Ponta să nu mai plângă că-i trimite legile înapoi pentru că face acest lucru că sunt "proaste".

Despre vizita Victoriei Nuland:

• Vizita doamnei Victoria Nuland, care a fost tratată de unii ca o vizită pentru a ne felicita la 10 ani de la intrarea în NATO sau o vizită ca să ne bată pe spate.
• Şi vreau să vă dau mesajul exact şi corect. Este un mesaj care trebuie să-i îngrijoreze pe români şi în egală măsură pe politicieni.
• Şi nu mă joc cu vorbele, cu atât mai mult cu cât ştiu că ele în câteva minute vor fi în toate cancelariile.
• În primul rând, doamna Nuland nu a venit nici în calitate de asistent al secretarului de stat, nici în calitate de subsecretar de stat şi nici în calitate de turist.
• Calitatea dânsei a fost de emisar al Guvernului SUA, care a avut de transmis un mesaj extrem de serios.
• Şi acest mesaj extrem de serios a fost legat de statul de drept din România care, începând din vara anului 2012, este continuu pus sub semnul întrebării.
• V-aş aduce aminte, celor care aţi uitat, faptul că Statele Unite şi Uniunea Europeană au investit enorm din banii cetăţenilor lor pentru ca instituţiile statului român să funcţioneze similar cu cele din orice alt stat de drept, iar acest lucru ni se reproşează în momentul de faţă.
• Problema deosebit de dificilă pleacă de la faptul că majoritatea parlamentară a recidivat faţă de momentul de cumpănă din vara anului 2012.
• Atunci a fost un atac brutal la statul de drept, toată lumea a sperat că după alegeri acest lucru nu se va mai repeta şi, totuşi, actuala putere a demonstrat că nici prin cap nu-i trece să revină la un comportament care să consolideze statul de drept, dimpotrivă, comportamentul politic al actualei majorităţi a fost de şubrezire continuă a statului de drept.
• Acesta este motivul pentru care Guvernul Statelor Unite a decis să trimită un emisar la Bucureşti şi vreau să înţelegeţi foarte bine, ceea ce a constatat emisarul Victoria Nuland nu rămâne în biroul domniei sale, se distribuie în tot sistemul politic al Statelor Unite şi în toate instituţiile importante, de care ţine relaţia România-Statele Unite, de la Casa Albă până la parlament, putere, opoziţie, structuri de securitate şi aşa mai departe.
• Vreau să înţelegeţi foarte bine şi aş vrea să înţeleagă, dacă se poate, şi românii şi politicienii, în cazul în care mesajul meu este corect transmis.
• Suntem cu un pas în prăpastie. În cazul în care majoritatea politică recidivează şi continuă atacurile la statul de drept, atacuri care pot fi, prin legislaţie sau prin declaraţii, România riscă să fie izolată pentru mult timp. Repet, suntem pe marginea prăpastiei, dacă vom continua sau majoritatea parlamentară, în frunte cu domnul prim-ministru, cu domnul Crin Antonescu, dacă vor continua atacurile la hotărârile judecătoreşti, la legislaţia corectă, în baza căreia justiţia îşi desfăşoară activitatea, riscăm intrarea într-o perioadă lungă de izolare.
• Formulările nefericite ale primului-ministru din ultima perioadă sunt, de asemenea, un vot de blam pentru România.
• Încercarea de a spune "justiţia băsistă" sau "slugile lui Băsescu", nici nu convinge pe nimeni şi arată, confirmat şi de declaraţii, că imediat ce vor putea, aceşti oameni vor trece la demolarea sistemului de justiţie independentă din România.
• Acest lucru este o îngrijorare pentru partenerii noştri. Poate mulţi nu înţeleg de ce justiţia este esenţială.
• Nu este atât de importantă pentru că neapărat trebuie să-l bage în puşcărie pe politicianul x sau pe politicanul y.

Îngrijorarea este maximă. România, la un pas de a fi izolată

• Dar atât timp cât nu există un stat de drept şi legi în care să ai încredere că se aplică de către procurori şi judecători, comunitatea de afaceri nu are încredere să facă investiţii, pentru că oricând poate să vină un grup de politicieni să scoată o lege şi omul ăla care a făcut sau firma care a făcut investiţii de sute, de zeci de milioane să le piardă, pentru că ori modifică o lege, ori tentaţia de a pune judecătorii sub control este un alt risc pe care oamenii şi, în momentul de faţă, Statele Unite şi Uniunea Europeană le văd în România.
• Cum putem fi convingători că putem să apărăm ţara şi aliaţii noştri, aici, la frontieră, de terorism, dacă nimeni nu are certitudinea că România va continua să consolideze justiţia şi că legile ţării vor fi aplicate şi că terorismul pe aranjamente sau terorişti despre care ştim, dar pe aranjamente, nu-i pedepsim.
• Cum poate avea cineva încredere într-un stat membru NATO şi membru al Uniunii Europene în care justiţia devine facultativă sau controlată politic? Deci, de aceea, îngrijorarea este maximă şi România se află la un pas de a fi izolată.
• Un picior l-am pus deasupra prăpastiei. De ce acest lucru?
• Exact pentru că, după ce ai spus "schimb un preşedinte petnru că vreau eu", nu pentru că şi-a terminat mandatul, nu pentru că a încălcat Constituţia, pe urmă vii în marţea neagră, pe 10 decembrie, şi spui: politicienii sunt în afara conflictului de interese, dăm amnistie şi graţiere generală să fie lumea veselă, modificăm Codul penal în favoarea clientelei politice pentru că ne presează baronii din teritoriu, vrem să nu mai auzim vocea Agenţiei Naţionale pentru Integritate pentru că de unde până unde îşi permite să investigheze oameni politici.
• Lucrurile acestea se notează în fiecare zi, continuu, şi sunt de natură a deprecia nivelul de încredere în România.
• Vreau să ştiţi că România a revenit din punct de vedere al credibilităţii, datorită acţiunilor împotriva justiţiei şi a statului de drept, a revenit la perioada anului 2000.
• Aici suntem, când suntem puşi sub semnul întrebării dacă respectăm criteriile de la Copenhaga. Vă rog să vă aduceţi aminte declaraţia mea în care subliniam în luna decembrie, imediat după marţea neagră, că România a ieşit din criteriile de la Copenhaga. Ce aţi văzut astăzi în Parlamentul European este confirmarea că am dreptate.
• Iar Parlamentul European cu certitudine va adopta hotărâri care vor deveni obligatorii de sancţionare a statelor membre ale Uniunii Europene care nu respectă statul de drept, implicit criteriile de la Copenhaga.
• Am primit în timp scurt, din ambele părţi, şi de la partenerul strategic Statele Unite, vizita emisarului, şi votul de astăzi din Comisia LIBE şi va urma votul în plenul Parlamentului European, am primit semnalele, deci din ambele părţi, extrem de sever, că pentru nerespectarea statului de drept se vor lua măsuri, care merg de la măsuri de diminuare a sumelor alocate pentru statele care nu respectă criteriile de la Copenhaga, implicit statul de drept, până la suspendarea dreptului de vot.
• N-aş vrea ca aceste afirmaţii să fie tratate politic. Pur şi simplu îmi fac datoria să informez şi populaţia şi politicienii, îi informez printr-o ieşire publică asupra faptului că nu mai pot continua să mintă, şi mă refer aici la politicieni şi că suntem într-un moment dificil, iar mesajele ne-au fost transmise direct, ca între prieteni, exprimate diplomatic, dar ferm.
• De aceea fac un apel la politicieni să înţeleagă, şi nu la orice politicieni, la majoritatea parlamentară, în frunte cu primul-ministru Victor-Viorel Ponta şi cu Crin Antonescu să înţeleagă că au adus ţara într-un moment dificil prin atitudinile faţă de justiţie.
• Nimeni nu-i crede că este o justiţie controlată de preşedinte, pentru că, oricât au căutat, nu a găsit nimeni niciun procuror sau un judecător care să spună: da, îmi aduc aminte că acum trei ani preşedintele m-a sunat, ori să ia pe cineva, ori să scap pe cineva.
• Nu există un procuror sau un judecător care să poată spune acest lucru. Şi în aceste condiţii nu îi crede nimeni.

Un moment de cumpănă

• Dar fac rău României prin afirmaţiile pe care le perpetuează şi mai dau şi instrucţiuni ca aşa să fie tratate de către toţi care ies în declaraţii publice. Cea mai mare problemă pe care o avem acum este neîncrederea în România, neîncrederea că putem să continuăm procesul de condolidare a statului de drept şi neîncrederea că progresele făcute până acum sunt ireversibile.
• Toţi partenerii noştri pun sub semnul întrebării ireversibilitatea proceselor de independenţă a justiţiei în România, plecând de la acţiunile deja desfăşurate, nu numai în 2012, dar şi în 2013, în Parlament, prin tentativele de modificare a legislaţiei, prin atacurile lui Victor Ponta, ale altor demnitari la adresa hotărârilor judecătoreşti.
• Acesta este mesajul pe care Victoria Nuland l-a transmis în România. Repet, nu la fel de explicit, ci diplomatic, dar îmi fac datoria să-l traduc şi o fac cu toată responsabilitatea.
• Suntem într-un moment de cumpănă, iar în ceea ce mă priveşte vreau să fie foarte clar pentru cei care mai cred că, făcând presiuni, de dimineaţă până seara, pe televiziuni la adresa mea, la adresa oricui este în jurul meu, că nu am nimic de negociat şi că îngrijorarea mea este pentru cei care... să-i apăr pe cei care au fost furaţi şi nu pe cei care au furat, da?

Despre Constituția USL:

• Ultima trăsnaie a alianţei USL, cea cu Constituţia pe care vor s-o treacă prin referendum, odată cu europarlamentarele.
• Este în regulă, dar va trebui să ţină cont de câteva lucruri foarte importante. Primul şi cel mai important este Decizia Curţii Constituţionale nr. 682/2012 - deci e proaspătă, de un an şi jumătate -, în care se spune că este obligatorie respectarea rezultatului referendumului care viza parlament unicameral şi număr maxim de 300 de parlamentari.
• Nu cred că la un interval atât de scurt Curtea Constituţională îşi va schimba jurisprudenţa şi e destul de lung paragraful de interes, dar măcar câteva elemente să vă dau din el.
• Ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare. Deci, ştiţi povestea "e consultativ referendumul" şi Curtea spune foarte clar: "Această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale".
• Deci, în aşa-numitul referendum consultativ voinţa populară nu poate fi ignorată pentru că este definită ca fiind expresie a suveranităţii naţionale. Şi spune, pe urmă, dă explicaţii tehnice.
•  Deci, povestea pe care vrea s-o prezinte Crin Antonescu, de data asta, şi-a luat rolul mincinosului, spunând "facem 300 de deputaţi", uitând să spună câte sute de senatori face; această poveste nu va putea trece de Curtea Constituţională.
• Deci, s-au aruncat într-o minciună publică ambii lideri ai USL-ului, o minciună care va duce la dezorientarea electoratului şi va face ca nimeni să nu mai înţeleagă nimic.
• Eu nu cred că un proiect de Constituţie care nu va ţine cont de referendumul din 2009 va fi acceptat de Curtea Constituţională pentru că referendumul nu este consultativ la aplicare, este consultativ pentru că trebuie pus în aplicare de o altă instituţie, în cazul nostru Parlamentul.
• Am văzut ideea hilară promovată de cei doi lideri ai USL precum că solicitarea viitorului preşedinte pentru un referendum o va aproba Parlamentul, nu poate s-o aprobe. Atunci, nu mai există instrumentul referendumului prin care preşedintele să se poată adresa poporului şi poporul suveran să înfrângă eventual voinţa Parlamentului, atunci când este cazul, când Parlamentul îşi pierde orizontul şi nu mai răspunde solicitărilor poporului suveran. Sigur, cu respectarea criteriilor de valabilitate a referendumului.
• Mai văd o trăsnaie, care este exact ca cea prin care Năstase îşi făcuse Constituţie cu cinci ani de mandat, prevederea prin care partidul cu cel mai mare număr de mandate să dea automat prim-ministrul, luând preşedintelui atributul de a desemna un prim-ministru.
• Vreau să ştiţi că, în foarte multe democraţii, mandatul se poate da şi celui mai mic partid intrat în Parlament, dacă asta este soluţia să strângi 51%, pot fi două partide mai mari, echilibrate, care nu se înţeleg asupra desemnării premierului şi, atunci, se dă mandatul reprezentantului celui mai mic partid, sunt foarte multe cazuri în Europa.

Niciun partid nu va da un ce în alb PSD

• Pe propunerea PSD, cu certitudine, vom avea situaţii când după alegeri, în baza înţelegerii partidelor de pe locul doi, trei, patru, nimeni nu se va duce la guvernare şi cu un partid care a luat treizeci şi ceva la sută nu poţi să faci guvern, cade guvernul şi se reiau alegerile. Or, asta ar însemna instabilitate.
• Este o mare greşeală. PSD se gândeşte la el azi, poate ar fi bine să se gândească la ţară, nu numai la interesele de a se perpetua la guvernare, pentru că nu va reuşi. Nu va reuşi.
• Niciun partid nu va fi dispus să dea un cec în alb PSD: "du-te şi fii tu veşnic la guvernare, iar noi, cât om trăi, om sta pe lângă tine".
• Nu se va întâmpla acest lucru şi va fi sancţionat la primele alegeri, vă asigur. Bun. Sunt multe alte observaţii, le-am făcut la timpul respectiv, să vedem ce schimbări vor mai face în perioada următoare la proiectul de revizuire a Constituţiei, dar, personal, cred că au o mare problemă, la stadiul acesta, cu ideea de a face un referendum de revizuire a Constituţiei odată cu europarlamentarele.
• Lucrurile sunt mult prea complicate. Ceea ce au scris până acum este de mult prea proastă calitate, nu trebuie să facem o Constituţie pentru interesele lui Ponta şi Crin de astăzi, ci ne trebuie o Constituţie pentru viitorul României. Şi eu vă spun următorul lucru.
• Curtea Constituţională a creat foarte multă jurisprudenţă în interpretarea Constituţiei. Dacă revizuirea Constituţiei nu se face pentru a pune în aplicare referendumul din 2009, nu se justifică revizuirea Constituţiei pentru că la ce era neclar Curtea Constituţională a emis deja jurisprudenţă care acoperă toate interpretările din Constituţia actuală a României.

Despre legile trimise la reexaminare:

• Înţeleg că se mai plânge Victor Ponta că îi trimit legile înapoi. Recunosc că sunt foarte proaste şi nu am ce să fac. Adică, nu le pot lăsa să intre în circuit cu o calitate atât de proastă.
• Plângea şi de legea minelor. Nu este la mine, să vadă pe unde a pierdut-o, s-ar putea să fie atacată pe la Curtea Constituţională, legea minelor nu a ajuns la Cotroceni, sau a uitat-o prin vreun sertar pe acolo.
• Însă ce mi se pare foarte important este legea parteneriatului public-privat - şi l-am auzit glăsuind pe juristul, cum îl cheamă, ministrul, avocatul Şova.
• Am trimis-o înapoi pentru două motive. Primul este legat de articolul 38, unde spune domnul Şova că, din motive excepţionale, legate de interesul naţional sau local, după caz, parteneriatul public poate, cu o notificare prealabilă a partenerului privat şi a societăţii de proiect, poate fi denunţat unilateral.
• Oameni buni, nu va veni nimeni la un parteneriat public-privat. Şi mai spune nişte condiţii, dacă acest lucru este scris în contract, că poate domnull Şova să anuleze contractul, dacă nu...
• Care sunt criteriile după care constaţi tu că, după începerea derulării contractului, apar nişte probleme legate de interesul naţional sau interesul local care să îţi justifice ţie întreruperea contractului de parteneriat public-privat, când firma aceea poate a făcut jumătate din lucrare? Deci, trebuie prezentate în lege toate condiţiile.
• Pentru că eu nu spun că nu poate fi o astfel de situaţie, dar trebuie să spui: se poate întrerupe un contract de parteneriat public-privat, la infrastructură, într-un set de condiţii, la alte lucrări, la lucrări hidrotehnice, alt set de condiţii, pentru că variază de la caz la caz, la criterii de interes naţional şi criterii de interes local pentru întreruperea parteneriatului public-privat...
• Dacă le lăsăm să le reglementeze prin ordine ale ministrului nu vom avea niciodată un parteneriat public-privat.
• Şi a mai venit domnia sa cu o idee năstruşnică, idee care eu cred că vine dinspre interesele de partid de data aceasta şi de finanţare a campaniei electorale, înlocuirea partenerului privat, la Articolul 42, aliniatul 2, înlocuirea partenerului privat se poate face fără realizarea unei noi proceduri de atribuire.
• Şi spune cum să nu realizezi. Deci, întrerupi un parteneriat public-privat şi tu, Şova, te duci în Kiseleff şi stabileşti că omul nostru este ăsta, şi îl punem pe el să continue lucrarea, fără licitaţie, fără nimic.
• Nu va veni nimeni în contracte de parteneriat public-privat fără clarificarea acestor lucruri. Eu nu spun că nu poate fi o situaţie de urgenţă în care duci imediat un constructor să continue ceva, ştiu eu, se prăvăleşte un iaz şi cel care a câştigat iniţial licitaţia, dar descrie-mi situaţiile în lege.
• Se întâmplă ceva la un baraj de hidrocentrală şi a început lucrarea o firmă, la jumătate nu mai poate. Sigur că nu o să stau să se prăbuşească barajul. Dau nişte exemple absurde, dar nu o să stau să se prăbuşească, o să desemnez imediat alt constructor care să continue lucrarea, dar defineşte care sunt situaţiile astea în lege, pentru că altfel există riscul să fie tratate cum sunt tratate ordonanţele de Urgenţă.
• Guvernul care a dat cele mai multe ordonanţe de Urgenţă pe ziua de guvernare este guvernul Ponta. Ei dau ordonanţe de Urgenţă şi să ia terenul de la Comitetul Olimpic să-l dea nu ştiu cui are nevoie de terenul din Kiseleff, dau ordonanţă de Urgenţă să ia 2.800 de hectare de teren de la Academia Agricolă să le dea la Consiliul Judeţean Brăila, că avea domnul Stancu, Stan, cum îl cheamă, ştiu eu ce interese.
• Deci, dacă asta înţeleg ei prin forţă majoră şi urgenţe, nu funcţionează. Acestea sunt motivele pentru care i-am trimis şi legea înapoi. Trebuie nişte clarificări făcute, în rest, legea este în regulă, poate va stimula parteneriatele public-private, dar cu aceste neclarităţi nu se poate merge şi legea nu este atractivă.

Legea privind cumpărarea terenurilor agricole

• În sfârsit, înţeleg că plânge parte din clasa politică legat de faptul că am trimis înapoi legea care vizează cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice.
• Îmi scrie aici că este legată de achiziţia de terenuri de către persoane fizice şi nu dai decât o pagină şi găsesc şi persoanele juridice, deci este altă lege.
• În articolul 2 vine la alineatul 2 şi introduce şi persoanele juridice de pe teritoriul Uniunii Europene, numai că aici este un clinci pentru că persoană juridică de pe teritoriul Uniunii Europene este şi ADS şi este clar că legea este destinată să creeze confuzie.
• Mai mult decât atât, la un alt articol, ADS este desemnat autoritate care veghează şi aprobă vânzările de teren şi, în acelaşi timp, el este şi la structurile care au drept de preemţiune.
• Deci, este şi cumpărător de teren, este şi agenţia care reglementează regulile după care se fac vânzările. Nu se poate. Va râde oricine din Uniunea Europeană că îl pui pe cel care drept de preemţiune, în numele statului, să fie şi reglementator. Aşa ceva nu se poate.
• Nu mai spun că dau legea, după care spun "şi se vor emite norme de aplicare în 30 de zile". Am văzut foarte multe legi care nu au normele de aplicare emise, deşi se spunea că în 30 de zile să emită normele, iar această lege nu trebuie complicată.
• De aceea, ce mai au de spus şi nu mai sunt foarte multe lucruri dacă vor corecta inadvertenţele pe care le-am semnalat, printre care şi cele prezentate dumneavoastră, că sunt foarte multe în lege, v-am dat doar câteva ca să înţelegeţi cum lucrează
• Mai este un lucru, uite o să vi-l spun să vedeţi şi voi dacă înţelegeţi ceva. Spune că drept de preempţiune au vecinii....nu. Primul drept de preemţiune îl are cel care are în arendă terenul.
• Următorul drept de preemţiune îl au vecinii, următorul nu ştiu cine, după care omul se poate duce pe piaţă. Să spunem că proprietarul cere 4000 de euro pe hectar şi nu îi dă nimeni din cei care au drept de preemţiune. Se duce pe piaţă şi pe piaţă cel mai bun preţ pe care îl obţine este 3000 de euro pe hectar, deci cu 1000 mai puţin decât a cerut el celor care aveau drept de preemţiune, inclusiv ADS. Ce facem atunci? Legea tace. Se creează o confuzie.
• Deci, a cerut 4000 de euro pe hectar, nu i-a dat niciunul dintre cei care aveau drept de preemţiune, moment în care devine liber să se ducă pe piaţă, dar nici pe piaţă nu îi dă nimeni 4000 de euro, ci îi dă doar 3000 de euro. Ce facem că 3000 i-ar fi dat şi vecinul şi arendaşul.

CITIŢI ŞI:

• Emisarul SUA, Victoria Nuland, s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu
• Victor Ponta: Am fost în vizită privată în Italia. Nuland a venit pentru un subiect confidenţial
• Victoria Nuland: O presă liberă este esenţială pentru democraţie. Sprijinim libertatea presei din România
• Victoria Nuland: Politicul nu trebuie să se AMESTECE în justiţie. ”Indiferent ce partid susţineţi LUPTAŢI pentru o justiţie independentă”
• Socialiștii europeni contrazic dezinformările PSD. Purtătorul de cuvânt al lui Martin Schulz: Victor Ponta și-a cerut scuze | VIDEO
• Ponta și-a cerut scuze lui Schulz: „Reacţia mea este nefericită”
• Cristian Preda: "Pesediștii au crezut că Martin Schulz e un fel de Mihai Gâdea"