„Newseum“, inaugurat vineri la Washington, face cea mai serioasă radiografie a presei mondiale de la inventarea tiparului până în zilele noastre.
„Războiul este ştire. Pacea este ştire; dragostea este ştire, ura este ştire; viaţa este ştire, moartea este ştire. Nu există nimic care să nu fie ştire, iar cronicarii ştirilor dobândesc un statut eroic aici“. Aceasta este una dintre propoziţiile dintr-un film introductiv cu care sunt întâmpinaţi vizitatorii „Newseum“, un muzeu propriu-zis al ştirilor, al jurnaliştilor, al celor care citesc, vizionează sau ascultă jurnale de televiziune sau de radio, al iubitorilor jurnalismului în general. Importanţa ştirilor Noul muzeu găzduieşte o colecţie de peste 35.000 de prime pagini ale unor cotidiene celebre, 131 de monitoare video interactive, 99 de televizoare, 40 de maşini de scris, 28 de carneţele cu notiţe ale unor reporteri şi multe altele.
„Acest muzeu este o îmbinare unică de distracţie şi inspiraţie. Există ceva pentru fiecare aici - istorie, jocuri, filme, fotografii, ecrane-gigant şi vestigii istorice din toată lumea“, a spus, în comunicatul de presă care anunţa lansarea de vineri, Charles L. Overby, director executiv al Freedom Forum, organizaţie dedicată libertăţii presei, care a contribuit financiar şi nu numai la realizarea muzeului.
Muzeul găzduieşte mai multe galerii în care sunt prezentate cele mai importante momente şi evenimente din istoria presei. „Zidul Berlinului era destul de trainic încât să oprească un tanc, dar n-a putut opri ştirile să ajungă în estul Germaniei. Galeria spune o poveste despre cum informaţia şi ştirile au ajutat la răsturnarea unei societăţi opresive şi închise“, este prezentarea pe care o fac realizatorii acestei galerii, în care pot fi văzute bucăţi din acest zid. Şi tu poţi fi reporter de televiziune Printre exponatele deosebite ale muzeului se găsesc o antenă deformată recuperată dintre ruinele de la World Trade Center, călimara cu cerneală a lui Mark Twain, uniforma de corespondent de război a legendarului reporter CBS, Edward Murrow, un ziar din 1603 în care este prezentată încoronarea regelui James I, dar şi o copie a „The Maryland Gazette“ din 1787, conţinând noua Constituţie a Statelor Unite. O altă secţiune importantă este dedicată fotografiilor câştigătoare ale Premiului Pulitzer. Pe lângă celebrele fotografii - o colecţie impresionantă, sunt prezentate şi interviuri cu cei care le-au făcut. În cadrul muzeului există şi un „studio interactiv de ştiri“ în care vizitatorii pot pretinde că sunt reporteri de televiziune. Studioul pune la dispoziţie echipamentele necesare oricărui reporter de televiziune astfel încât simularea să fie cât mai reală. În acelaşi loc pasionaţii ştirilor îşi pot testa cunoştinţele despre marile evenimente care au fost subiecte de presă. Un omagiu adus jurnaliştilor Poate una dintre cele mai emoţionante galerii este cea dedicată jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa „la datorie“ fie pentru că se aflau în locul nepotrivit la momentul nepotrivit, fie pentru că au scris ce nu trebuia. Pe un panou imens de sticlă sunt scrise numele reporterilor, ale fotografilor şi ale editorilor care şi-au pierdut viaţa exercitându-şi datoria. În cadrul galeriei există şi pozele acestor jurnalişti, precum şi informaţii despre viaţa şi cariera lor. Tot printre galeriile emoţionante se numără şi cea dedicată atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001. Galeria include un omagiu adus fotojurnalistului William Biggart, unul dintre cei care au murit în încercarea de a acoperi teribilul eveniment. Aici veţi găsi prezentate prime pagini din ziarele din întreaga lume care au prezentat evenimentul, dar şi mărturiile reporterilor şi ale fotografilor care au fost acolo cu scopul de a-şi face meseria. Şi ziariştii fac greşeli Pe lângă cuvintele de laudă pentru jurnaliştii care au pus pasiune în ceea ce au făcut şi şi-au riscat viaţa pentru unele articole, muzeul prezintă şi exemple negative - jurnalişti care au fabricat articole sau care au făcut greşeli majore. Printre cei menţionaţi se numără Jayson Blair, de la „New York Times“ şi Jack Kelly de la „USA Today“. Şi pentru a demonstra că jurnaliştii au simţul umorului şi ştiu să-şi recunoască greşelile, la toaletele muzeului există inscripţii cu mari gafe şi greşeli jurnalistice. În plus, două etaje ale muzeului găzduiesc magazine de suveniruri în care poţi găsi tot felul de ciudăţenii. Puteţi găsi jucării, cărţi, reproduceri ale unor prime-pagini celebre sau haine şi bijuterii care amintesc cumva de munca de jurnalist. Pe o cămaşă de noapte, de exemplu, este scris: «Nu în seara asta, dragă... Mâine am termen de predare»“. DATE-CHEIE Cum a fost înfiinţat muzeul > 11 iulie 2000 - Freedom Forum oferă 100 de milioane de dolari pentru achiziţionarea terenului pe care va fi transferat „Newseum“, un muzeu al presei deja existent în Arlington, Virginia. Acesta se închide în martie 2002, după ce găzduise în jur de 2,25 de milioane de vizitatori în cinci ani de activitate.
> 23 mai 2006 - Opt mari companii media şi familii anunţă că vor da 52 de milioane de dolari pentru construirea muzeului. Fiecare donator va deveni partener fondator al „Newseum“, iar cele mai importante galerii ale acestuia vor purta numele lor. Printre aceştia: New York Times - familia Ochs- Sulzberger, News Corporation, Familia Greenspun, NBC News, Time Warner, Hearst Corporation, ABC News, The Pulliam Family. > 7 februarie 2008 - Anunţul că „Newseum“ îşi va deschide porţile pe 11 aprilie.