Povestea lui Nicolae Purecică, „Nae Chioru”, și a Văduvei Negre care și-a colecționat amanții morți. Cele mai sângeroase crime din București

Crimă. Sursa foto iStock

Istoria Bucureștiului ascunde episoade dramatice, presărate cu crime, jafuri, violențe și povești macabre care au marcat Capitala. Printre cele mai notorii cazuri se numără Nicolae Purecică, temutul tâlhar care își tranșa victimele, și Vera Renczi, cunoscută drept „Văduva Neagră”, femeia care și-a ucis amanții și le-a păstrat corpurile într-un mod șocant.

Ferentariul anilor ’40, sub teroarea lui Nicolae Purecică

După Al Doilea Război Mondial, cartierul Ferentari devenise un adevărat refugiu pentru criminalii periculoși din București. Printre aceștia, Nicolae Purecică, cunoscut sub porecla „Nae Chioru”, se impunea ca unul dintre cei mai cruzi tâlhari ai vremii.

Purecică nu era doar un hoț, ci un ucigaș fără scrupule. Modul său de operare era brutal: după ce își jefuia victimele, le omora și le tranșa pentru a ascunde urmele crimelor. În acea perioadă, autoritățile declanșaseră o amplă ofensivă împotriva infractorilor, însă mulți, inclusiv Purecică, au reușit să fugă din Capitală.

Refugiul său a fost Oradea, un oraș care, în scurt timp, a intrat sub teroarea grupului condus de acesta. Țintele preferate ale tâlharului erau oamenii de afaceri care călătoreau cu trenul, profitând de lipsa de supraveghere pe rutele feroviare.

Eugen Alimănescu, comisarul care l-a înfruntat pe „Nae Chioru”

Pentru a pune capăt seriei de crime, autoritățile au apelat la unul dintre cei mai cunoscuți comisari din epocă, Eugen Alimănescu, supranumit „justițiarul Bucureștiului”. Alimănescu a reușit să infiltreze banda lui Purecică și a decis să-l prindă în flagrant, în timp ce încerca să comită o nouă crimă într-un tren.

Momentul arestării s-a transformat într-o confruntare violentă. Purecică a încercat să atace, dar a fost doborât de o rafală de gloanțe. Moartea sa a marcat sfârșitul unei epoci de teroare pentru Ferentari și București, însă povestea lui a rămas una dintre cele mai sumbre pagini din istoria criminalității românești.

„Văduva Neagră” din București: Vera Renczi, femeia fatală cu 35 de sicrie

Dacă Nicolae Purecică era un simbol al violenței brutale, Vera Renczi reprezintă un alt tip de pericol: farmecul mortal. Născută, cel mai probabil, la București la sfârșitul secolului al XIX-lea, Vera a fost o femeie de o frumusețe remarcabilă, capabilă să fascineze și să manipuleze bărbații din jurul ei.

La vârsta de 13 ani, după moartea mamei, Vera s-a mutat împreună cu tatăl său la Berkerekul (în fosta Iugoslavie), unde a crescut și a devenit rapid cunoscută pentru aventurile sale scandaloase. La maturitate, s-a căsătorit cu Karl Schick, un influent bancher austriac, cu care a avut un fiu, Lorenzo. La mai puțin de un an de la nașterea copilului, soțul ei a dispărut fără urmă.

Vera le-a spus rudelor că acesta a murit într-un accident de mașină, dar adevărul era mult mai întunecat. După o vreme, s-a recăsătorit cu un om de afaceri sârb, care a dispărut la fel ca primul soț. Începând din acel moment, femeia a adoptat îmbrăcămintea neagră și și-a câștigat supranumele de „Văduva Neagră”.

Descoperirea șocantă: 35 de sicrie în subsolul casei

Farmecul Verei Renczi atrăgea bărbați înstăriți, fascinați de frumusețea și misterul său. Însă fiecare dintre aceștia dispărea în circumstanțe misterioase. Autoritățile au devenit suspicioase și au descins la reședința ei. Descoperirea făcută a șocat întreaga Europă: în subsolul casei se aflau 35 de sicrie cu trupurile amanților ei.

Se presupune că Vera îi otrăvea pe bărbați din gelozie sau dorință de control, păstrându-le cadavrele aproape de ea. Cazul a devenit unul dintre cele mai cutremurătoare din istoria criminalității europene, iar numele Văduvei Negre a intrat în legendă.

Crimele care au marcat Capitala

Poveștile lui Nicolae Purecică și Vera Renczi arată două fețe ale întunericului din Bucureștiul de altădată:

• Ferentariul violent al anilor ’40, dominat de tâlhării, crime și bande înarmate.

• Farmecul ucigaș al Văduvei Negre, femeia fatală care și-a atras victimele în capcană.

Aceste cazuri au rămas în istoria Capitalei ca lecții tulburătoare despre latura întunecată a orașului, demonstrând cum, dincolo de strălucirea sa, Bucureștiul a fost mereu un loc al contrastelor — între bogăție și sărăcie, iubire și crimă, viață și moarte.