Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au finalizat urmărirea penală împotriva a 30 de agenţi de la Secţia 3 Poliţie. Dintre aceştia, 28 sunt arestaţi, iar 2 sunt cercetaţi în libertate.
Lista de infracţiuni reţinută de procurori în cazul şpăgarilor în uniformă este impresionantă. Aceştia sunt acuzaţi de 26 de infracţiuni de luare de mită în formă continuată - probate în 230 de acte materiale, 4 infracţiuni de luare de mită, 24 de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată -probate în 193 de acte materiale, 3 infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, 9 infracţiuni de favorizarea infractorului, 7 infracţiuni de complicitate la prostituţie în formă continuată - în 27 de acte materiale, 7 infracţiuni de complicitate la proxenetism în formă continuată -27 de acte materiale, o infracţiune de purtare abuzivă, o infracţiune de complicitate la luare de mită, o infracţiune de trafic de influenţă, o infracţiune de tăinuire, o infracţiune de omisiunea sesizării organelor judiciare, o infracţiune de lipsire de libertate în mod ilegal, o infracţiune de tortură, o infracţiune de complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal, o infracţiune de complicitate la tortură, o infracţiune de fals intelectual. Cei trimişi în judecată, în arest preventiv sunt: Gheorghe Bubu, Marius Constantin-Alin, Adrian Dan, Nicolae Dănăuţă, Florentin Dobre, Florin Dumitru, Răzvan Dumitru,Eduard Elaşcu, Cornel Frăţilă, Constantin Ghergu, Cornel Grigore,Marian Ilie, Eugen Ionescu, George Ivasciuc, Dănuţ Năstase, Adrian Niculici, Daniel Oltean, Petre Pomagă, laurenţiu Popină, Ovidiu Popa, Ionel Răduţ, Cătălin Stoichiţă, Viorel Stoica, Petre Talianu, Stelian Tonca, dan Ungureanu, Codruţ Uşăînchisă, Sorin Tătaru. De asemenea, sunt cercetaţi în libertate Ştefan Ioana şi Andi Ionescu. Modul de operare al agenţilor Procurorii descriu şi modul de operare al agenţilor de la Secţia 3. În cazul actelor de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice si favorizarea infractorului: agenţii de poliţie care se aflau în tură, pe linie de ordine publică, de regulă în echipaje de doi sau trei, aveau ca atribuţii depistarea, constatarea şi sancţionarea unor fapte interzise de lege (contravenţii şi infracţiuni). Foloseau autospeciale din dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi purtau uniforma instituţiei. Erau selectate în trafic anumite autoturisme - din categoria superioară sau de lux (BMW, Mercedes, Porche, Nissan etc.) -, astfel: fie le surprindeau direct în timp ce încalcă o normă legală; fie le verificau prin mijloacele din dotare şi dacă se constatau anumite deficienţe – de exemplu ITP expirată – le urmareau şi le opreau, apoi îl verificau şi pe conducătorul auto; fie, sub diferite pretexte/motive, opreau direct astfel de autoturisme şi verificau atât autoturismele cât şi conducătorii auto. În urma verificărilor, erau stabilite normele încălcate şi sancţiunea care în mod normal ar trebui aplicată pentru respectiva faptă (contravenţie sau infracţiune). Se aduceau la cunoştinţa conducătorului auto aceste aspecte (de regulă, unul dintre membrii echipajului discuta direct cu şoferul vizat, ceilalţi intervenind în discuţie în sprijinul său). Imediat, se pretindeau de la şoferul vizat bani sau alte foloase materiale pentru a nu fi constatata fapta comisă, pentru a nu fi aplicata sancţiunea legală sau pentru a nu fi facute alte demersuri legale. În urma demersurilor de pretindere, primeau de regulă sumele de bani/foloasele, nu constatau abaterile şi nu sancţionau persoanele vizate sau nu sesizau organele competente să aplice sancţiuni. După primirea sau la sfârşitul turei, agentii împarţeau între ei banii astfel obţinuţi (sume cuprinse intre 50 si 600 de lei). Modul de operare în cazul actelor de luare de mită, complicitate, favorizarea infractorului sau tortură în raport cu persoane care desfăşurau activităţi de prostituţie şi proxenetism: agentii de politie se deplasau periodic în zonele din raza lor de competenţă teritorială unde se desfăşurau activităţi de prostituţie şi proxenetism. Din actele dosarului rezultă indubitabil că unii dintre ei le cunosteau pe aceste persoane (în special pe proxeneţi) şi erau în relaţii cu ei de mult timp. Unii dintre agenti pretindeau şi primeau de la proxeneţi periodic sume de bani – o adevărată „taxă de protecţie” – pentru a nu constata faptele şi a nu aplica sancţiuni. De asemenea, unii dintre ei, surprideau femei care practicau prostituţia şi pretindeau şi de la acestea sume de bani în acelaşi scop, iar atunci când nu îşi atingeau acest scop, fiind refuzaţi, foloseau mijloace violente de natură să intimideze persoanele vizate şi să le asigure în continuare controlul asupra activităţilor de prostituţie şi proxenetism, precum şi veniturile aferente. Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Tribunalului Bucureşti.
Recomandările noastre
