Vedetele ultrarapide, mitralierele grele şi lansatoarele de rachete au luat locul săbiilor şi al pistoalelor.
Foşti militari în marina ţării lor sau doar pescari convertiţi la violenţă, piraţii moderni continuă să sfideze autorităţile maritime, indiferent că acţionează în apele nigeriene şi somaleze ori printre insulele Indoneziei sau ale Malaysiei. Ucid, răpesc şi jefuiesc fără milă. Peste o sută de atacuri în doar şase luni Din ianuarie şi până la începutul acestei luni, au avut loc nu mai puţin de 114 atacuri asupra navelor, soldate cu cel puţin şapte morţi, în rândul echipajelor abordate. Alţi 190 de membri ai echipajelor au ajuns ostaticii piraţilor, în timp ce şase pasageri de pe ambarcaţiuni de agrement au fost răpiţi. Şapte persoane sunt date dispărute şi în prezent. Datele de mai sus, prezentate în această săptămână de Centrul internaţional al pirateriei de la Kuala Lumpur, organism al Biroului Maritim Internaţional (BMI), relevă o incidenţă crescândă a acestui tip de agresiuni. Navele militare nu îi mai impresionează Luni, 23 iunie, patru turişti străini aflaţi la bordul unui velier francez au fost răpiţi de piraţi, în largul coastelor somaleze, deşi la începutul lunii trecute ONU autorizase intrarea navelor de război internaţionale să treacă la acţiune în zona respectivă. „Cei patru turişti - doi bărbaţi, o femeie şi un copil - făceau fotografii. În acel moment, piraţii au luat cu asalt velierul, i-au răpit pe cei patru şi i-au dus în munţii din apropiere“, a declarat Mohamoud Qabowsade, consilierul prezidenţial din regiunea somaleză Puntland pentru agenţia France Presse. Ca şi în celelalte peste o sută de atacuri maritime din acest an, scopul este jaful sau răscumpărarea. O treime din cazuri, trecută sub tăcere În aprilie, cei 22 de membri ai iahtului de lux Ponant, care au ajuns în mâna piraţ ilor somalezi, au fost elberaţi după ce atacatorii au primit două milioane de dolari. Luna următoare, trei cargouri care transportau ajutoare pentru somalezi au fost jefuite. Dar toate atacurile semnalate sunt sub numărul real. Se estimează că 30% dintre actele de piraterie nu sunt nicioadată declarate. Pescarii simpli se feresc să spună cuiva că au fost tâlhăriţi, pentru a nu deveni iar victime. Marii armatori tac pentru ca nu cumva firmele la care şi-au asigurat navele să nu le ceară să plătească prime mult mai mari sau ca să nu sperie acţionariatul.
Recomandările noastre
