Inteligența artificială, încă o necunoscută pentru mulți români. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Inteligența Artificială aduce schimbări profunde pe piața muncii, iar locurile de muncă sigure devin tot mai greu de definit. Într-un editorial publicat în rubrica „Undercover Economist” din Financial Times editorialistul Tim Harford atrage atenția că, odată cu dezvoltarea rapidă a tehnologiilor AI, se ridică o întrebare esențială: mai există meserii ferite de automatizare?
Inteligența Artificială, „cea mai sigură meserie din lume este cea de grădinar”
Martin Wolf, principalul comentator economic al Financial Times, a declarat recent că, în opinia sa, profesia de grădinar este, cel mai probabil, una dintre cele mai sigure meserii din lume.
„M-am convins că probabil cea mai sigură meserie din lume este cea de grădinar”, a declarat acesta
Inteligența artificială schimbă, dar nu elimină complet meseriile tradiționale
Inteligența Artificială Sursa foto: Freepik.com
Afirmația potrivit căreia grădinăritul ar putea fi una dintre cele mai sigure ocupații în fața progresului inteligenței artificiale a fost contrazisă rapid. Financial Times a publicat un material despre „grădini cultivate de AI”, în care erau prezentate sisteme inteligente de irigare, senzori pentru dăunători, sperietori cu laser și chiar un robot solar pentru plivit alimentat cu energie solară.
Chiar dacă nu este clar cât de mult ar putea aceste tehnologii să pună în pericol locurile de muncă ale grădinarilor umani, ideea ridică o chestiune esențială, subliniată de editorialistul Tim Harford.
Majoritatea meseriilor sunt compuse din multiple activități, în cazul grădinarilor, de la tunsul ierbii și controlul dăunătorilor, până la proiectarea unui spațiu verde sau comunicarea eficientă cu clienții.
AI-ul ar putea prelua unele dintre aceste sarcini, dar meseria în sine nu dispare, ci evoluează.
AI, între progres și divergență
Deși inteligența artificială generativă este o tehnologie recentă, dilemele legate de impactul automatizării asupra locurilor de muncă sunt vechi, amintește Tim Harford. Încă din secolul al XIX-lea, muncitorii calificați au fost înlocuiți de mașini și forță de muncă mai ieftină, un fenomen reluat în prezent.
Exemple precum apariția foii de calcul digitale, care a sporit valoarea muncii contabile, și sistemul „Jennifer”, care reduce munca din depozite la simple comenzi automatizate, arată contrastul, AI-ul poate îmbogăți meseriile creative, dar poate și eroda calitatea celor repetitive.
Angajații din sectorul inventarierii au pierdut partea din activitate care solicita cea mai mare pregătire și instruire (aritmetica) și au devenit mai degrabă simpli organizatori de rafturi. Angajații din contabilitate au renunțat și ei la partea de calcule aritmetice, însă responsabilitățile rămase implică judecată, analiză și soluționarea unor probleme complexe.
Sistemele generative de inteligență artificială sunt foarte bune pentru generarea de idei creative. Ele fac conexiuni neașteptate și oferă o varietate de propuneri, economisind timp.Pentru cineva al cărui job oferă rare momente de creativitate, în mijlocul unor sarcini administrative banale, apariția acestor motoare automate de idei poate fi mai puțin eliberatoare.
”De exemplu, ”cazul grădinarului”. Probabil cea mai dificilă parte a meseriei sale este redactarea e-mailurilor către clienți care lucrează la birou și care par mult mai familiarizați cu acest mediu decât persoana care petrece majoritatea timpului în aer liber. Grădinarul are nevoie de un asistent AI care să îl ajute la redactare și editare. Iar tehnologia pentru asta există deja”, concluzionează editorialistul.
