Pensie. Sursă foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Până în 2030, pensiile românilor ar putea crește cu aproximativ 25–30%, potrivit celor mai recente estimări. Totuși, analiștii avertizează că aceste proiecții depind de stabilitatea economică, de nivelul inflației și de deciziile politice din următorii ani. „Ținând cont de prevederile noii legi a pensiilor privind aplicarea mecanismului indexării, datele par să indice că, începând cu anul 2026, pensiile din sistemul public vor fi indexate în conformitate cu prevederile incluse în noua lege a pensiilor”, arată raportul Consiliului Fiscal.
Pensiile cresc cu până la 30%! Cât vor încasa românii la pensie în 2030
Pentru pensionarii ale căror venituri lunare se situează între 1.281 și 5.000 de lei, perspectivele pe termen mediu par favorabile. Tema evoluției pensiilor continuă să preocupe milioane de români, mai ales în contextul schimbărilor economice recente.
Conform legislației, pensiile din această categorie ar trebui să fie majorate anual, la 1 ianuarie, prin indexarea cu rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea salariului mediu brut – procent estimat între 2% și 4%.
Totuși, în pofida prevederilor legale, executivul a decis să suspende această ajustare la începutul anului 2025, o măsură criticată de specialiști, care consideră că „guvernul a încălcat legea prin anularea indexării cu inflația”.
Prin urmare, deși mecanismul de creștere anuală rămâne valabil pe termen lung, este posibil ca unii pensionari să se confrunte cu întârzieri sau modificări neașteptate în aplicarea acestor majorări.
Pensionari. Sursa foto: EVZ
Ce instrumente sunt folosite pentru pensiile din anii următori
Mecanismul de majorare a pensiilor se bazează în principal pe procesul de indexare anuală, prin care veniturile pensionarilor sunt ajustate în raport cu evoluția inflației și a salariului mediu brut.
În acest fel, valoarea pensiilor urmează să se majoreze treptat, proporțional cu rezultatele economice ale țării. Cadrul legal prevede clar aceste ajustări automate, menite să mențină puterea de cumpărare a beneficiarilor.
Dacă inflația se menține la un nivel moderat, iar economia înregistrează o creștere stabilă, specialiștii estimează că pensiile ar putea fi majorate anual cu procente cuprinse între 3% și 8%, în funcție de evoluțiile economice și de rata reală a prețurilor.
Simulare de calcul pe următorii cinci ani
Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, ritmul de creștere al pensiilor în următorii ani va fi mai temperat, însă constant, menținând o corelare cu nivelul inflației și evoluția veniturilor bugetare. Instituția recomandă ca indexarea pensiilor să se facă gradual, pentru a evita dezechilibrele bugetare, dar și pentru a asigura sustenabilitatea sistemului public de pensii pe termen lung. În simularea realizată de Newsweek, se observă că, până în anul 2030, o pensie de 2.000 de lei va ajunge la aproximativ 2.650 de lei, ceea ce reprezintă o creștere totală de circa 32,5% în următorii cinci ani.
Pentru pensiile medii, de 3.000–4.000 de lei, creșterile vor fi similare procentual, însă diferențele în valoare absolută sunt mai mari, reflectând un avans de aproximativ 700–1.000 de lei până la finalul deceniului. Astfel, un pensionar care în prezent primește 4.000 de lei ar urma să ajungă la 5.003 lei în 2030, în timp ce cei cu venituri mai ridicate, de 5.000 de lei, ar depăși pragul de 6.200 de lei.
Raportul Consiliului Fiscal subliniază totuși că aceste majorări vor depinde de capacitatea statului de a gestiona eficient cheltuielile sociale și de a menține deficitul bugetar sub control. În lipsa unor reforme structurale, inclusiv creșterea gradului de colectare a taxelor și revizuirea unor beneficii necorelate cu contribuțiile, sustenabilitatea acestor creșteri ar putea fi pusă în pericol în anii următori.
Vârsta de pensionare nu va crește
Bugetul alocat pentru plata pensiilor în 2025, estimat la 150,82 miliarde de lei, arată amploarea resurselor necesare pentru susținerea sistemului public de pensii. Această sumă reprezintă aproape 8% din PIB-ul României și marchează una dintre cele mai importante cheltuieli sociale din bugetul național. În contextul actual, autoritățile se confruntă cu o dublă provocare – menținerea echilibrului fiscal și asigurarea unui nivel de trai decent pentru pensionari.
Problemele structurale din economie complică însă situația. Scăderea numărului de angajați activi și îmbătrânirea accelerată a populației pun presiune pe bugetul asigurărilor sociale. În următorii ani, România va traversa o etapă critică, odată cu intrarea la pensie a generației „decrețeilor”, adică persoanele născute în anii ’60–’70, când natalitatea era foarte ridicată. Estimările arată că până în 2030, peste 1,3 milioane de români vor ieși din activitate, ceea ce va reduce baza de contribuabili și va crește numărul beneficiarilor.
În aceste condiții, autoritățile analizează soluții pentru menținerea sustenabilității sistemului, deși nu există planuri imediate pentru creșterea vârstei de pensionare. În schimb, se mizează pe o mai bună colectare a contribuțiilor, digitalizarea proceselor și reforme graduale în administrația fiscală.
Conform Consiliului Legislativ, mecanismul de indexare prevăzut în noua lege a pensiilor va continua să fie aplicat, însă ritmul de creștere al veniturilor pensionarilor ar putea fi diferit față de cel al altor categorii aflate în asistență socială. Raportul indică faptul că, începând cu 2026, pensiile din sistemul public vor fi ajustate anual, dar în baza unor reguli menite să asigure stabilitate bugetară și corelare cu evoluția economică reală.
