Curtea Constituţională cântăreşte cererea de interzicere a formaţiunii Justiţie şi Dezvoltare, acuzată de procurori că vrea islamizarea Turciei.
Curtea Constituţională a Turciei a decis ieri să analizeze pe fond solicitarea procurorului general adjunct privind interzicerea Partidului Jusţitie şi Dezvoltare - formaţiunea aflată la guvernare -, printr-o decizie criticată de UE, ce ameninţă să destabilizeze politic şi economic ţara.
Potrivit Reuters şi AFP, cei 11 judecători ai Curţii au decis în unanimitate să accepte judecarea cazului AK, formulat de procurorul general adjunct Abdyrrahman Yalcinkaya, care acuză formaţiunea premierului Recep Tayyip Erdogan şi a preşedintelul Abdullah Gül de subminarea laicităţii statului. Statul laic este principiul fundamental şi „irevocabil“ al republicii fondate de Mustafa Kemal Atatürk, de a cărui păstrare au fost legate majoritatea crizelor politice şi loviturilor militare din Turcia ultimilor 50 de ani.
Acţiunea înaintată la Curtea Constituţională este de altfel un nou episod în bătălia dintre AK - formaţiune cu un sprijin popular important - şi elitele seculariste ale statului care includ majoritatea magistraţilor, mediile academice, o parte a administraţiei, dar mai ales puternica armată turcă, ce se declară „garantul laicităţii statului“.
Procurorul Yalcinkaya solicită în rechizitoriul său interzicerea AK ca partid şi excluderea pe o perioadă de cinci ani din politică a 71 de personalităţi ale formaţiunii, inclusiv preşedintele şi premierul în exerciţiu. Partidul are acum un termen de 30 de zile în care să-şi pregătească apărarea. AK denunţă „atacul asupra democraţiei“ AK, care a a fost reînvestit anul trecut în alegeri anticipate provocate tot de disputa privind laicitatea statului şi libertatea religioasă, a respins acuzaţ iile, afirmând că demersul procurorului Yalcinkaya este „un atac asupra democraţiei“, o referire la popularitatea de peste 50% de care se bucură în rândul populaţiei.
Rechizitoriul împotriva partidului, document de 162 de pagini, face o lungă listă de elemente care, susţine procurorul, ar dovedi că guvernul AK are o agendă secretă de islamizare a ţării. Cel mai important element din dosar este modificarea constituţională care a permis guvernului să reintroducă portul baticului islamic de către femei în incinta universităţilor de stat - o iniţiativă susţinută de majoritatea populaţiei, dar care a suscitat ample manifestaţii de stradă din partea adepţilor separării stricte a religiei de stat.
Elitele seculariste au afirmat la momentul respectiv că legea şi amendamentarea Constituţiei sunt primii paşi către transformarea Turciei într-un stat islamic de către lideri AK, care în trecut au promovat o politică bazată pe preceptele Islamului. AK este de altfel urmaşul politic al Partidelor Bunăstarii şi cel al Virtuţii, două dintre cele circa 20 de partide interzise de justiţie în ultimii 50 de ani din cauza agendei islamiste.
Recomandările noastre
