APOCALIPSĂ SAU DESCOPERIREA SECOLULUI? Cercetătorii vor să reconstruiască modul în care s-a format Universul şi au pornit un experiment fără precedent.

Cel mai mare centru de studiu de fizică din Europa privind particulele a pornit lucrările la cel mai puternic „distrugător de atomi“ care s-a construit vreodată. La 75 de metri sub graniţa franco-elveţiană este o masivă cavernă albă, care a devenit gazda lui Atlas, un detector de particule de 7.000 de tone.

Procesul va conduce, aşa cum spun cercetătorii, la marea descoperire a fizicii - un fenomen subatomic care nu poate fi sesizat, numit şi „particula lui Dumnezeu“.

Prima clipă după Big Bang

Large Hadron Collider (LHC) a vrut să reconstruiască condiţiile care au existat la mai puţin de o fracţiune de secundă după explozia Big Bang, care a creat Universul acum 12-15 miliarde de ani.

La baza LHC stă un tunel subteran circular cu circumferinţa de 27 de kilometri, unde două fascicule de protoni, care circulă în direcţii opuse, sunt accelerate la un nivel de energie intensă, aceştia fiind izbiţi unul de altul pentru a crea un pumn de „particule ale lui Dumnezeu“.

Magneţii de 20 de metri înălţime folosiţi pentru accelerarea protonilor şi pentru a-i ţine focalizaţi de-a lungul traiectoriei în jurul tunelului sunt cei mai puternici. Pentru a obţine asta, cercetă torii Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare au folosit tehnologia superconductoare la 1,8 grade deasupra lui zero absolut (-273 de grade Celsius). Forţele generate sunt egal extreme. Fiecare rază are o energie echivalentă cu 60 de kilograme de explozibil şi, totuşi, diametrul ei este de un sfert din grosimea unui fir de păr uman.

Vizibilă la dezintegrare

Cercetătorii au vrut să analizeze ce se întâmplă atunci când se ciocnesc constituenţii subatomici ai protonilor, numiţi şi particule de explozie. Ei cred că, dacă „particula lui Dumnezeu“ există, ar trebui să se materializeze în măcar una dintre cele 10 milioane de ciocniri. Aşadar, cu cele 800 de milioane de ciocniri pe secundă, această particulă va apărea cel puţin o dată pe zi şi va rezista doar o fracţiune de secundă.

Fizicienii trebuie s-o detecteze în timp ce aceasta se dezintegrează.

Odată cu găsirea particulei, va veni şi explicaţia pentru care materia are masă. Teoria spune că Universul abundă de câmpuri nevăzute şi de atomi, şi că particulele subatomice îşi iau masa în timp ce traversează aceste câmpuri. Fizicienii au lucrat până acum numai cu „modelul standard“, care a explicat oarecum lumea din jurul nostru.