"National TV, un post discutabil, ii ispiteste pe cinefili cu productii valoroase".
Nu e prima data cand scriu despre filmele difuzate in ultimul an de National TV - un post altminteri discutabil, construit in jurul emisiunilor lui Madalin Ionescu si al unor spectacole umoristice de duzina.
Iata insa ca acelasi National TV ii ispiteste pe cinefili cu productii valoroase (desi controversate), semn ca exista in organigrama postului cativa oameni care inca n-au alunecat in concesie si facil.
Bucuria e cu atat mai mare cu cat multe dintre filmele evocate apartin scolii britanice, fapt care constituie o garantie in sine. La ora cand cititi cronica de fata, de pilda, la National TV va fi rulat "Dragoste in ofsaid" (in original, "Fever Pitch", dupa romanul omonim al lui Nick Hornby), unde titlul romanesc cam dulceag ascunde o comedie cu un Colin Firth in mare forma.
Marti seara am revazut pe acest post indelung discutatul "Trainspotting", facut de Danny Boyle dupa romanul lui Irwine Welsh (care, sa nu uit, joaca rolul unui traficant de droguri).
Realizat cu zece ani in urma, filmul lui Boyle are efectul unui pumn in stomac, asa cum am mai simtit in ultima vreme doar cand am citit "Gheata" lui Vladimir Sorokin.
"Trainspotting" este o naveta furibunda intre mental, sentimental si excremental, un tablou al derivei, o poveste dura, fara fard, despre cinci tineri - dependenti de morfina sau psihopati - din Edinburgh. Scenele naturaliste, limbajul frust si delirul sexual au silit destule televiziuni din lume sa interzica vizionarea acestui film persoanelor sub 18 ani.
Intre toxoplasmoza si SIDA, intre doza si sevraj, intre goana dupa senzatii si deziluzia inecata in alcool, "Trainspotting" nu este doar o radiografie a esecului, ci si spatiul in care cativa actori formidabili creeaza personaje de nesters.
Daca Ewan McGregor si Robert Carlyle si-au castigat deja notorietatea, Ewen Bremner, Jonny Lee Miller si Kevin McKidd sunt nume de care se va mai auzi in deceniile care vin.
Deloc in ultimul rand, muzica din "Trainspotting" - cantata de Iggy Pop, Primal Scream, Lou Reed, New Order, Brian Eno, Pulp etc. - subliniaza tensiunea intamplarilor si se topeste intr-un cocteil care-ti da furnicaturi. Cine n-a vazut filmul lui Danny Boyle are ce regreta.
Recomandările noastre
