In Romania, legile se bat cap in cap si nasc situatii paradoxale.

De exemplu, ofiterii condamnati cu pana la cinci ani de inchisoare au parte de funeralii cu onoruri militare.

Colonelul Florian Nitu, cel care a aprobat ceremonialul de inhumare cu onoruri militare a ex-demnitarului comunist Ion Dinca, va fi inlocuit din functie. Ministerul Apararii Nationale il acuza pe ofiter ca a lezat imaginea institutiei, neverificand daca Dinca a fost sau nu degradat odata cu condamnarea pronuntata de instanta in februarie ‘90.

Legislatia in vigoare ridica insa semne de intrebare asupra modului in care este reglementata acordarea acestor favoruri. Pe scurt, orice militar cu o condamnare mai mica de cinci ani inchisoare poate avea dreptul la o inmormantare care sa includa fanfara, garda de onoare si focuri de arma trase in memoria lui.

Funeralii cu onoruri doar pentru gradati

Familia unui militar care a decedat trebuie doar sa adreseze o cerere scrisa garnizoanei care are in grija cimitirul in care va fi depus cadavrul. Formularului-tip i se mai ataseaza, dupa caz, copii dupa certificatul de deces, livretul militar sau talonul de pensie, si dosarul e gata. „Solicitantul se adreseaza Garnizoanei cu aceste documente, si acolo se fac verificarile”, intareste Cristina Dumitrescu, purtator de cuvant la MApN.

Astfel, e respectata litera legii, potrivit careia „orice militar decedat (in activitate, in rezerva, in retragere, veterani de razboi)... va fi inmormantat cu onoruri militare, potrivit gradului sau”, dupa cum informeaza si site-ul Garnizoanei Bucuresti. Acelasi traseu este valabil si in cazul politistilor.

Dar cazul „Dinca” a aratat ca exista si exceptii, respectiv ofiterii degradati si decazuti astfel din drepturile specifice tagmei. Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare lasa sanctiunea pe umerii  Codului Penal, care o spune pe sleau: „Degradarea militara poate fi aplicata condamnatilor militari si rezervisti pen-tru infractiuni savarsite cu intentie, daca pedeapsa principala stabilita este de cel putin 5 ani si de cel mult 10 ani”. In schimb, prevederea se aplica automat daca pedeapsa depaseste un deceniu.

Garda de onoare pentru infractori

Dupa prevederile existente, infractiunile pedepsite de Codul Penal nu contravin cu primirea onorurilor militare dupa disparitia unui fost militar cu cazier. Paleta faptelor incriminate de legea penala, dar tolerate de legile militare este larga: marturia mincinoasa (de la 1 la 5 ani), favorizarea infractorului (de la 3 luni la 7 ani), tortura (de la 3 la 7 ani), evadarea fara violenta (de la 6 luni la 2 ani), detinerea ilegala de arme (de la 2 la 8 ani), falsificarea banilor (de la 3 la 12 ani), falsul in acte oficiale (de la 3 luni la 3 ani), falsul in declaratii (de la 3 luni la 3 ani), deturnarea de fonduri (de la 6 luni la 5 ani), rele tratamente aplicate minorului (de la 3 luni la 15 ani), transmiterea intentionata de boli venerice (de la 1 la 5 ani), instigarea la ura de rasa (de la 6 luni la 3 ani), asocierea pentru savarsirea de infractiuni (de la 3 la 15 ani), prostitutia (de la 3 luni la 3 ani), iar exemplele pot continua.

Stanculescu si Chitac - liber la fanfara?

Astfel de formalitati avantajeaza figuri controversate, pentru care onorurile militare, acordate fie si pe ultimul drum, echivaleaza cu o reabilitare in memoria colectiva. Este cazul generalilor Stanculescu si Chitac, condamnati definitiv, in anul 2000, la 15 ani de inchisoare, pentru inecarea in sange a Revolutiei de la Timisoara. Ei au scapat cu un recurs in anulare inaintat de ex-procurorul general Tanase Joita, iar procesul a fost reluat. Daca vor fi achitati sau pedepsiti cu mai putin de cinci ani de puscarie, Stanculescu si Chitac s-ar putea bucura de funeralii cu onoruri militare. Controverse privind implicarea in reprimarea demonstrantilor din ‘89 planeaza si asupra fostului sef de Stat Major, Eugen Badalan. In plus, el mai este anchetat de DNA pentru abuz in serviciu, pentru care Codul Penal prevede pana la cinci ani de detentie.

Legea tacerii

Nitu: „Nu sunt abilitat sa dau declaratii”

Colonelul Florian Nitu, a carui schimbare din functie este asteptata zilele acestea, are 52 de ani. Acesta preluase conducerea Garnizoanei Bucuresti anul trecut, dupa ce o vreme a functionat ca loctiitor al fostului comandant.

Intre 1999 si 2004, Nitu  s-a aflat in fruntea Batalionului 265 Politie Militara - din Capitala - unitate din care au plecat pe frontul din Afganistan primii soldati romani. Referitor la situatia creata de modul in care a fost inmormantat ex-demnitarul Ion Dinca, colonelul Nitu s-a marginit sa dialogheze prin intermediul ofiterului de serviciu al Garnizoanei: „Domnul comandant m-a abilitat sa va spun textual: „Nu sunt abilitat sa dau nicio declaratie, adresati-va Biroului de presa al ministerului” inchei citatul”.