Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Pentru a scăpa de localnicii ilegali, autorităţile încearcă să mute "un sat" de romi în Braşov.
O comunitate de romi cu acte de Braşov, dar cu locuinţe construite ilegal în Covasna, este pe cale să modifice graniţa dintre cele două judeţe. Prefecţii acestora, Emil Niţă şi Ervin Gyorgy, au găsit şi soluţia: modificarea cursului unui pârâu care separă judeţele, în aşa fel încât cele aproape 130 de case ale oamenilor de pe teritoriul comunei covăsnene Belin să treacă pe teritoriul comunei braşovene Măieruş, unde romii îşi au domiciliul în acte.
Operaţiunea de modificare a graniţelor judeţului urmează să fie mascată de o lucrare de regularizare a pârâului Corlat, care apare în legea de organizare administrativ-teritorială ca graniţă naturală între cele două judeţe.
Vizibil cu ochiul liber e că acest curs de apă este secat. Lucrarea de regularizare a fost estimată la aproximativ un milion de lei, iar pe covăsneni îi va costa în plus aproape 30 de hectare de teren, „transferate“ judeţului Braşov odată cu locuinţele romilor. Au fost aduşi de inundaţii
Primarul comunei Belin, Siko Imre, a aflat despre înţelegerea dintre cei doi prefecţi de la ziarişti, dar e de acord cu ea chiar dacă pierde teren. Oricum nu-l poate folosi, pentru că fie a fost cumpărat de noii localnici, fie pur şi simplu aceştia nu-l mai cultivă, din moment ce nu ar avea ce recolta de pe el.
Povestea romilor din Arini, sat aparţinător comunei braşovene Măieruş, cu locuinţe pe teritoriul comunei covăsnene Belin începe prin 1981-1982, când au avut loc inundaţii. Cel puţin aşa povesteşte bulibaşa romilor din Belin, consilierul local Alexa Drăgan. „A ieşit Corlatul din albie şi a dărâmat casa unui om de pe malul braşovean. Şi-a construit o altă casă pe celălalt mal, în Covasna“, spune Drăgan.
După 1990, casele de pe malul covăsnean s-au înmulţit, unii şi-au cumpărat terenul de la proprietari, alţii pur şi simplu l-au ocupat. „Acum sunt vreo 130 de case cu peste 600 de suflete şi continuă să se înmulţească“ ne-a spus Drăgan, chiar în poarta casei unei localnice, Victoria Aruşan. „Am cumpărat terenul şi mi-am făcut casa aici, că nu ne-a zis nimeni că nu avem voie“, ne povesteşte femeia.
Braşovenii de peste limita administrativă
„Dacă suntem ilegali, de ce ne-or băgat curent?“, ne întreabă şi vecinul acesteia, Ioan Şchiopu, supărat că îl chestionăm în legătură cu autorizaţiile de construcţie. „Ne-or făcut şi buletine, ne dau şi ajutorul social, noi aparţinem de Braşov“, intervine în discuţie Victoria Aruşan.
Pentru localnici, faptul că autorităţile vor să mute cursul Corlatului, un pârâu mai mult sec decât cu apă, e doar o ciudăţenie. Ei se consideră braşoveni oricum, chiar dacă stau în Covasna. „Aparţinem de Arini, nu ne place în Covasna, că nu ştim ungureşte“, ne explică Şchiopu. Bulibaşa romilor din Belin nu are curajul să treacă puntea peste albia secată care separă cele două judeţe ca să „intre“ în Braşov, pentru că nu vrea să se implice în treburile altora.
Nici el nu înţelege cum o să mute autorităţile pârâul. El ar vrea numai ca situaţia acestor romi să fie odată rezolvată, să-i vadă braşoveni şi cu pământurile, chiar dacă spune că locuitorii din Covasna sunt mai atenţi cu problemele comunităţii pe care o reprezintă.
Recomandările noastre
