Nobelul merge la Londra

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Doris Lessing este cel mai în vârstă scriitor distins cu acest premiu.

Autoarea britanică Doris Lessing, pe care au ignorat-o şi bursa pariurilor, şi dezbaterile criticilor, a primit ieri Premiul Nobel pentru Literatură. Academia Suedeză a ales să ofere medalia şi cecul de un milion de euro unei „povestitoare a experienţei feminine, care, cu scepticism, ardoare şi forţă vizionară analizează o civilizaţie divizată“, a 11-a femeie laureată cu această distinc- ţie şi a 34-a din istoria Nobelului. La 88 de ani, Lessing trăieşte în nord-vestul Londrei, şi este una dintre cele mai prolifice scriitoare din Marea Britanie, din care s-a tradus extrem de puţin în limba română. Pe piaţa de carte din România au apărut, la Editura Univers, două titluri: „O coborâre în infern“ (1986) şi „Poveşti africane“ (1989). Non-grata în Zimbabwe Născută pe 22 octombrie 1919, la Kermanshah, în Iran, şi crescută într-o colonie britanică din Zimbabwe, Lessing se dedică, pe rând, cauzelor marxiste, anticolonialiste, antiapartheid şi feministe. Devine autodidactă de la 14 ani, când părăseşte şcoala.

În 1949 se stabileş te la Londra, unde-şi începe cariera literară cu povestiri din Africa. Din cauza criticilor la adresa albilor din colonii sau, mai recent, a dictatorului Robert Mugabe, e declarată persona non-grata în Zimbabwe. Sedusă de idealurile comuniste, se alătură mişcării, dar renunţă după al Doilea Război Mondial. Notorietatea i-o livrează romanulfluviu „The Golden Notebook“ (1962), un reper pentru literatura feministă, premiat cu Medicis, în 1976. Publică peste 50 de titluri: science-fiction, romane pe teme politice şi sociale şi o autobiografie, „Under My Skin“ şi ia peste 20 de premii. Alegerea Academiei Suedeze i-a luat prin surprindere pe unii critici români şi cu atât mai mult pe cititori, care nu pot găsi volume de Doris Lessing decât în anticariate. „Nu mă surprinde alegerea ei“  „S-ar părea că juriul ţine cont de alte criterii decât cele vehiculate la bursa pariurilor. Din atâtea zeci de nume egal valabile nu mă aşteptam să fie tocmai ea“, spune criticul Paul Cernat. Scriitoarea nu se afla pe niciuna dintre listele favoriţilor la Nobel, dominate de Philip Roth, Amos Oz, Haruki Murakami sau Mario Vargas Llosa. Nicolae Manolescu a citit-o acum 20 de ani, iar detaliile despre stilul ei sunt şterse: „Nu mă surprinde alegerea ei, dar îmi ieşise numele ei din minte, la fel ca al multor altora care ar merita premiul“.  Şi Carmen Muşat e de părere că Lessing merita „nobelizarea“. „Eu nu cred în teoria criteriului politic, care are întâietate. Hai să-i citim întâi şi apoi să spunem pentru ce au fost aleşi“, explică Muşat, convinsă că editorii români se  vor bate de mâine pentru cărţile ei.