România se implică în susţinerea statului de drept pe care nu l-a recunoscut.

Cea mai importantă misiune externă civilă a UE, EULEX, cu scopul de a sprijini instituţiile legale din Kosovo, a debutat oficial ieri, cu detaşarea primilor membri în nordul locuit în majoritate de sârbi. România, care nu a recunoscut la începutul acestui an independenţa Kosovo, participă la misiunea care are un statut oficial „neutru“ în această privinţă. „Este un pas capital într-o situaţie dificilă, haotică“, a declarat, luni, ministrul francez de externe Bernard Kouchner despre operaţiunea care a suferit mai multe amânări, pe fondul neînţelegerilor cu oficialii de la Belgrad şi de la Priştina.

Până în primăvara lui 2009, EULEX va număra proape 2.000 de funcţionari, poliţişti, judecători şi vameşi din statele membre UE şi cele aliate, inclusiv SUA, susţinuţi de 1.100 de agenţi autohtoni. În jur de 115 jandarmi români aflaţi în oraşul Peja în cadrul misiunii ONU (MINUK) rămân pe poziţii, urmând să activeze sub auspiciile EULEX. Bucureştiul va trimite de la 1 ianuarie 2009 şi poliţişti, dar numărul nu a fost stabilit încă, a precizat Ministerul de Interne.

Puteri executive restrânse   Forţele NATO din Kosovo au întărit securitatea în ultimele zile, dar niciun incident nu a venit să tulbure debutul operaţiunii. Un contingent al EULEX, format din judecători şi procurori, a intrat ieri într-un tribunal din Kosovska Mitroviţa, potrivit oficialilor citaţi de AFP.   Mai mulţi poliţişti au fost desfăşuraţi şi la punctul de graniţă Jerinje, în mod paşnic, fără întreruperea traficului, în ciuda tensiunilor care au dus în februarie la incendierea postului, de către sârbii nemulţumiţi de declararea independenţei Kosovo.

EULEX preia astfel ştafeta de la misiunea MINUK, prezentă în regiune din 1999. Potrivit generalului francez Yves de Kermabon, şeful EULEX, misiunea este una tehnică, cu rol de monitorizare şi consiliere în special în domeniul poliţiei, justiţiei şi frontierei. Operaţiunea va păstra însă şi unele atribuţii executive restrânse, în special cele privind investigarea crimelor de război şi a criminalităţii organizate.

Problemele stau în detalii

Misiunea trebuia lansată imediat după proclamarea independenţei Kosovo, în luna februarie a acestui an, dar a fost întârziată de protestele Serbiei, susţinută de Rusia. Situaţia a fost deblocată de planul în şase puncte al secretarului ONU Ban Ki-moon, care a slăbit însă mandatul misiunii în zona de nord, locuită în majoritate de sârbi, şi a stabilit un statut „neutru“ în privinţ a independenţei Kosovo, spre nemulţumirea autorităţilor de la Priştina.

Statutul special al EULEX a fost conturat chiar de şeful acesteia, Yves de Kermabon. „Ordinele ne sunt trimise direct de către UE. Cu toate acestea, misiunea operează sub auspiciile Rezoluţiei ONU 1244“, a declarat acesta pentru „Blic“. (a contribuit Raluca Dan)

CORUPŢIE ÎN FLOARE

Muncă titanică pentru misiunea UE

Misiunea UE are în faţă probleme serioase de rezolvat, judecând chiar după raportul Comisiei Europene (CE) din toamnă, care remarca lipsa de progrese în combaterea crimei organizate şi a corupţiei generalizate din Kosovo. Documentul CE, care analiza perspectivele europene ale Kosovo, a fost extrem de critic. „Condiţiile de viaţă ale comunităţilor vulnerabile nu s-au ameliorat“ şi „nu există o strategie pentru reconciliere şi dialog intercomunitar“, preciza raportul. O confirmare a îngrijorărilor ministrului sârb pentru Kosovo, Goran Bogdanovici, care a declarat ieri că EULEX trebuie să protejeze comunitatea „cea mai ameninţată“, adică pe sârbi. În acelaşi timp, raportul sublinia că în regiunile cu majoritate sârbă, Priştina exercită o „autoritate limitată“ asupra instituţiilor, iar în tot teritoriul, administraţia rămâne „slabă“, împiedicând accesul populaţiei la serviciile publice. Problemele statului de drept, recunoscute ieri şi de Amnesty International, oglindesc de altfel tabloul general al tânărului stat european. Peste jumătate din populaţie trăieşte în sărăcie, iar rata oficială a şomajului depăşeşte 40%, în condiţiile în care Kosovo este în continuare susţinut financiar de comunitatea internaţională.