Vaccinare. Sursă foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Ministerul Sănătății a transmis luni că depune eforturi continue pentru a asigura finanțarea corespunzătoare a Programului Național de Vaccinare și pentru achiziționarea tuturor vaccinurilor necesare imunizării copiilor din România.
„Vaccinurile incluse în Calendarul Național de Vaccinare protejează copiii împotriva unor boli ca hepatita B, tuberculoza, tetanosul, difteria, tusea convulsivă, poliomielita, infecțiile cu Haemophilus influenzae tip B, infecțiile pneumococice, rujeola, rubeola și oreionul. Ministerul Sănătății depune eforturi constante pentru finanțarea adecvată a Programului Național de Vaccinare și pentru achiziționarea vaccinurilor necesare imunizării copiilor”, precizează instituția.
Stocul de vaccinuri anunțat de Ministerul Sănătății
Instituția subliniază că vaccinarea este cea mai eficientă formă de prevenție, contribuind semnificativ la salvarea de vieți și la protejarea populației împotriva unor boli grave și a dizabilităților.
Potrivit unei centralizări realizate la data de 13 octombrie, situația stocurilor de vaccinuri este următoarea:
- BCG – 258.166 doze
- Hepatita B – 136.100 doze
- Hexacima – 387.544 doze
- Pneumococic – 429.070 doze
- ROR (rujeolă–rubeolă–oreion) – 241.548 doze
- Tetraxim – 187.139 doze
- Adacel – 178.129 doze
Alexandru Rogobete. Sursa foto: Facebook/Alexandru Rogobete
Ce vaccinuri sunt obligatorii
În 2025, Programul Național de Vaccinare din România include o serie de imunizări esențiale pentru copii, considerate „obligatorii” în sensul că sunt oferite gratuit, finanțate de stat și recomandate de Ministerul Sănătății. Aceste vaccinuri urmăresc să protejeze micuții de boli grave și să mențină imunitatea colectivă în rândul populației tinere.
Conform calendarului aflat în vigoare următoarele vaccinuri sunt obligatorii pentru copii:
- La naştere: vaccinul BCG (antituberculoză) şi vaccinul pentru hepatita B.
- La 2 luni: vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep B) şi vaccinul conjugat pneumococic.
- La 4 luni: aceeaşi combinaţie (hexavalent) + conjugat pneumococic.
- La 11 luni: rapel pentru hexavalent + pneumococic.
- La 12 luni: vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă).
- La 5 ani: rapel DTPa-VPI (difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită) şi rapel ROR.
- La 14 ani: rapel dTpa (difterie, tetanos, tuse convulsivă) pentru adolescenţi.
Deși aceste vaccinuri sunt considerate obligatorii, ele nu sunt impuse prin sancțiuni legale, ci prin responsabilitate medicală și socială. Programul național oferă părinților acces gratuit la toate dozele necesare, prin intermediul medicilor de familie. În plus, există și vaccinuri opționale — cum sunt cele împotriva varicelei, rotavirusului, meningococului sau HPV — care nu fac parte din schema de bază, dar sunt puternic recomandate pentru protecția extinsă a copiilor.
Vaccinuri recomandate în cazul adulților
În România, vaccinarea adulților nu este reglementată printr-un calendar obligatoriu, așa cum se întâmplă în cazul copiilor, însă autoritățile medicale recomandă anumite imunizări de bază. Cel mai important este rapelul împotriva tetanosului și difteriei, care trebuie efectuat o dată la 10 ani, pentru menținerea protecției împotriva acestor boli potențial letale. De asemenea, persoanele care nu au fost imunizate complet în copilărie împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei sunt sfătuite să recupereze vaccinarea, mai ales dacă s-au născut după anul 1970, când schema de imunizare nu era încă uniform aplicată.
Pentru grupele de risc — cum sunt vârstnicii, pacienții cu boli cronice, femeile însărcinate sau personalul medical — medicii recomandă vaccinarea anuală împotriva gripei sezoniere și, după caz, imunizarea împotriva infecției pneumococice sau a zonei zoster. Aceste vaccinuri nu sunt obligatorii la nivel național, dar pot preveni complicații grave, mai ales la persoanele vulnerabile. În unele situații, vaccinarea poate fi cerută de angajatori din domenii sensibile, cum ar fi sănătatea publică sau alimentația, pentru a limita riscul de transmitere a bolilor infecțioase.
Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică subliniază că vaccinarea rămâne o alegere individuală informată, dar încurajează adulții să-și verifice periodic schema de imunizare. În absența unui calendar național dedicat, responsabilitatea revine fiecărui adult de a discuta cu medicul de familie despre necesitatea rapelurilor sau a vaccinurilor suplimentare. Astfel, imunizarea nu este doar o formă de protecție personală, ci și o măsură de sănătate publică, menită să reducă riscul apariției unor focare în comunitate.
