Social
Exclusiv
Milioane de români folosesc antibiotice pentru răceli banale. Medic: Când va fi nevoie cu adevărat de tratament, eficiența poate fi redusă
Medic de familie, despre antibiotice. Se vor face multe schimbări. Sursa foto: Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
În România, milioane de pacienți folosesc antibiotice pentru afecțiuni virale, precum răceala sau gripa, în ciuda faptului că acestea nu sunt întotdeauna recomandate de medic. Administrarea lor nejustificată poate împiedica organismul să lupte eficient împotriva infecțiilor și poate duce la dezvoltarea rezistenței bacteriene. Medicul de familie Lidia Cîndea, a declarat, exclusiv pentru EVZ, că acest obicei poate avea consecințe nedorite pe termen lung.
Când ar trebui administrate antibioticele, de fapt
Un virus respirator devine infecțios numai atunci când pătrunde în celulele organismului, folosindu-le pentru a se multiplica. Aceasta determină apariția simptomelor specifice, precum tuse, dureri în gât, nas înfundat sau febră.
Administrarea precoce a antibioticelor într-o viroză banală nu doar că nu combate virusul, dar poate prelungi perioada de boală și crește riscul ca organismul să dezvolte rezistență la anumite medicamente. Potrivit medicului Lidia Cîndea, primul pas în lupta cu virozele din sezonul rece este vaccinarea.
„Pacienții trebuie să adopte măsurile de prevenție la începutul sezonului prin vaccinare antigripală, care se face în mod gratuit anual sau contra cost. Vaccinarea se realizează în cadrul cabinetului de medicină de familie, pentru pacienții aflați în stare de sănătate bună.
Vaccinarea este recomandată pacienților de la un an până la vârste înaintate. În cazul apariției simptomelor de răceală, cum ar fi tuse, durere în gât, rinoree, nas înfundat sau dureri de cap, tratamentul este simptomatic, stabilit în urma consultului medical”, ne-a spus medicul de familie.
rețetă medicala / sursa foto: dreamstime.com
Considerate o soluție la îndemână
Statisticile din 2022 au arătat că aproximativ 4,5 milioane de români au folosit antibiotice pentru răceli sau dureri de gât, adesea mai mult pentru a ameliora simptomele decât pentru tratarea unei boli bacteriene reale. Această practică contribuie la răspândirea bacteriilor rezistente și limitează eficiența antibioticelor disponibile.
În context global, lipsa descoperirii unor noi clase de antibiotice de aproape 40 de ani face ca problema rezistenței să fie și mai gravă, iar previziunile indică faptul că până în 2050 multe infecții bacteriene ar putea să nu mai poată fi tratate eficient.
„De multe ori, pacienții își administrează singuri antibiotice, deoarece acestea ameliorează rapid simptomele, dar administrarea fără indicație medicală poate duce la dezvoltarea rezistenței organismului la acel antibiotic. Astfel, când este nevoie cu adevărat de tratament, eficiența medicamentului poate fi redusă”, ne-a spus medicul de familie Lidia Cîndea.
Mulți români își administrează singuri antibiotice
Potrivit medicului, antibioticele trebuie folosite doar după consult medical și doar în cazurile în care o infecție bacteriană a fost confirmată. Tratamentul corect presupune respectarea prescripției medicale și administrarea medicamentului conform recomandărilor. Presați de cererile venite din partea pacienților, mulți medicii din țară prescriu un astfel de tratament și în situațiile în care nu ar fi necesar.
„Antibioticul se administrează doar pe baza unui examen faringian atunci când este vorba despre angine streptococice, cu inflamație severă și roșeață a gâtului. Antibioticul se prescrie strict conform antibiogramei sau în anumite complicații, cum ar fi pneumonia, pe o perioadă limitată, împreună cu probiotice și cu un regim igieno-dietetic explicat de medicul de familie. Antibioticele nu se iau pentru o simplă durere în gât; pentru aceasta se utilizează antiinflamatoare sau spray-uri locale”, a mai spus medicul Lidia Cîndea.
