Mihai Viteazul a încins spiritele în cinematografie! Cum s-au certat comuniștii asupra imaginii cinematografice a domnitorului?

Mihai Viteazul a încins spiritele în cinematografie! Cum s-au certat comuniștii asupra imaginii cinematografice a domnitorului?

Construit ca personaj istoriografic de prim rang, ca un model de gândire și acțiune de către Nicolae Bălcescu în a sa capodoperă „Românii supt Mihai Voievod Viteazul”, legendarul domnitor a fost văzut și de comuniști ca personaj central menit să justifice existența epopeii cinematografice naționale.

Perioada 1970-1977 va fi una dramatică la propriu prin încercările de a crea aceste transpuneri

Sergiu Nicolaescu a creat un Mihai Viteazul războinic și care nu gândea politic

Filmul Mihai Viteazul, film în două părți, creat de Sergiu Nicolaescu, după scenariul lui Titus Popovici a creat spectacol. În același timp, s-ar scrie un roman sau o carte de analiză pe baza legendelor despre film. Prima este că Sergiu Nicolaescu dorea să-l joace el pe Mihai Viteazul și chiar a filmat scene de luptă de la depărtare, în care nu e Amza Pellea, cel care a primit rolul ci el, Sergiu Nicolaescu. Ceaușescu l-a vrut pe olteanul Amza Pellea, trecând peste „legenda” urbană - Sergiu Nicolaescu -nepotul lui Maurer, zicând, Nicolaescu să facă regie, nu e actor bun.

Sergiu Nicolaescu, deși l-a scos pe Amza Pellea definitiv din rolurile inițiale de „băiat rău”, făcându-l Decebal și Mihai Viteazul, l-a „taxat”, Mihai Viteazul având prezența lui Amza Pellea și vocea lui Emanoil Petruț. Abia la Nea Mărin Miliardar, se pare că Amza Pellea l-a iertat pe Sergiu Nicolaescu.

În plus, o altă legendă urbană a cinematografiei spune că Mircea Albulescu, voind să aibă rol în creația lui Sergiu Nicolaescu a făcut o „informare” la Securitate că Sergiu era deviaționist pentru că în Mihai Viteazul urmau să joace Orson Welles-împăratul, Charlton Heston-Mihai, Richard Barton și Elisabeth Taylor -cuplul Sigismund Bathory-Maria Christierna de Austria. Sergiu Nicolaescu a confirmat că perfectase totul, urmând să plece în SUA să semneze contractul cu studiourile Columbia. Avionul se îndrepta spre pista de decolare când un ARO al Securității se postează în fața aeronavei. Sergiu este coborât din avion, e dus la Ceaușescu și i se spune: Amza Pellea e Mihai Viteazul și distribuția e românească.

Dorința lui Ceaușescu

Sergiu Nicolaescu declarase că inițial Ceaușescu era de acord cu distribuția internațională mai ales că Richard Burton îl jucase în filme iugoslave pe Tito. Ceaușescu ar fi dorit uriașul succes de casă cu un film făcut cu americanii, era perioada de cooperare cu ei. dar până la urmă, se pare că instinctele sale de comunist au triumfat.

Sergiu Nicolaescu mai povestise și că la Moscova, s-a furat bobina cu Unirea Moldovei, iar Sergiu s-a dus personal cu o bobină de rezervă (știuse) în cabina de proiecție a celui mai mare cinema din Moscova.

Filmul a apărut dar Ceaușescu era nemulțumit. Nicolae, fiul lui Mihai murea în film ca un erou (în realiate murise cu nasul tăiat de Radu Șerban ca un pribeag și angajat al Habsburgilor care-l lichidaseră pe tatăl lui), în plus, era prea mare accentul pe lupte și nu pe ideea patriotică a directivelor de partid și de stat. Nicolaescu ingonorase toate sugestiile de la Consiliul Culturii Socialiste, Concluzia a fost că Nicolae Ceaușescu a vrut alt film

Buzduganul cu trei peceți, o distopie a lui Constantin Vaeni după scenariul lui Eugen Mandric cu Victor Rebengiuc în rol titular

Distopia este translatarea unei realități dintr-un timp în altul. Vaeni și Mandric scot din „naftalina” istoriei personajul Stefan Iosika, cel care i-a inspirat unirea Transilvaniei lui Mihai Viteazul. Este un personaj real, lichidat de Bathorești. A fost mai mult așa o „reglare de conturi” între regizori care se antipatizau.

Sergiu Nicolaescu arătase prietenia cu secuii a domnitorului, reală, Ceaușescu detesta ungurii, iar pentru el, secuii tot unguri erau. În noul film, Rebengiuc pocnește ungurii cu ciosvârta de pe grătar, ca într-o „poceală de smardoi” pe Ferentari.

În plus, noul Mihai Viteazul pune preț pe preotul Pamfilie jucat de  Toma Caragiu, agent secret (Pacepa nu defectase), personaj preluat cumva din personajul „Jderilor” - mitropolitul Amfilohie Șendrea și vorbește exact ca în documentele partidului. Buzduganul de aur are trei peceți (în 1974, Ceaușescu avea sceptru de președinte), Mihai conduce țara unitar, merge la Putna, la mormântul lui Ștefn ca ăîntr-o vizită de lucru.

Ultima scenă e filmată la Alba Iulia, deși istoric, Mihai intrase în Alba Iulia în toamna lui 1599, înainte de unirea cu Moldova, iar acolo, ai impresia că Rebengiuc recită directivele Tezelor din Iulie ale lui Ceaușescu.

Așadar, drama liderului care pierde tot și chiar viața dispare, Mihai rămâne triumfător cum spera și Ceaușescu să rămână. Personal, mi s-a părut că  Mihai Viteazul jucat de Victor Rebengiuc în film era la 1600  un fel de Ceaușescu  în discursul din august 1968 de la București în care a condamnat intervenția sovietică în Cehsoslovacia.

Sursa foto: Facebook