Astăzi, 12 decembrie, se împlinesc 38 de ani de la moartea celebrului actor Amza Pellea, cunoscut pentru talentul spectaculos cu care i-a interpretat pe Nea Mărin sau Mihai Viteazul. Unul dintre cei mai mari actori de teatru și film ai României, tatăl Oanei Pellea a rămas în amintirea tuturor drept un om cu suflet bun, luminos și o putere interioară magistrală.

România se poate mândri cu o multitudine de personalități, din diverse domenii, una dintre acestea fiind actorul Amza Pellea. Inegalabilul reprezentant al cinematografiei, teatrului, radioului şi al televiziunii s-a născut pe data de 7 aprilie 1931, la Băilești, în județul Dolj.

Copilul timid, ascuns sub masca lupului din „Scufița Roșie”

Amza Pellea s-a născut într-o familie de șapte membri: cinci copii și doi părinți. Tatăl său purta același nume și era director al cooperativei „Munca Noastră” din orașul în care s-a născut actorul. Chiar de când era copil, Amza Pellea și-a făcut remarcat talentul, în clasa I jucând rolul lupului din „Scufița Roșie”. Personajul și l-a ales chiar el, fiindcă era foarte timid și îi surâdea ideea de a-și acoperi chipul în timpul prestației cu masca lupului.

Amza Pellea era recunoscut printre elevii liceului, cărora le spunea mereu bancuri inventate de el. Lucrurile nu au stat deloc diferit nici la facultate.  Chiar dacă a urmat cursurile Școlii Electrotehnice, obținând o diplomă de „specialist în aparate de calcul de înaltă şi joasă tensiune”, Amza Pellea a ales să își urmeze pasiunea pentru artă, mai concret pentru actorie și poezie. Astfel, a aplicat la Institutul de Cinematografie din Capitală, unde a fost repartizat la actorie. Colegii studenți îl simpatizau mult pe Amza Pellea, care îi distra cu ticurile sale verbale și întâmplările „oltenești”. Actorul a absolvit cursurile în anul 1956.

Cum a creionat Amza Pellea primul personaj

Amza Pellea nu a luat niciodată în calcul să dea naștere unui personaj. Asta până când unul dintre colegii săi de cămin, care activa la radio, i-a propus acestuia să spună monoloage la micron. „Eu m-am dus cu inima îndoita, ca să fiu sincer. Mă gândeam că ele au efect într-un cadru restrâns. M-am dus, ei au primit nişte scrisori, şi aşa au început apoi emisiunile la televizor”, a mărturisit Amza Pellea într-un interviu oferit în anul 1981.

În perioada stagiaturii (1957-1959), actorul a jucat 14 roluri pe scena Teatrului Național din Craiova. Printre acestea, se numără: Colonelul Dobre din „Ecaterina Teodoroiu”, de Nicolae Tăutu, Vedernikov din „Ani de pribegie” de Aleksei Arbuzov, Comandantul vasului din „Tragedia optimistă”, de Vsevolod Visnevski, sau Otto Katz din „Soldatul Svejk”, de Jaroslav Hašek. După succesul înregistrat la Teatrul Național din Craiova, Amza Pellea și-a continuat activitatea la Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie şi Teatrul Naţional din Bucureşti.

Povestea de dragoste a celebrului artist

În anul 1958, actorul a cunoscut-o pe Domnica Policrat, cea care avea să-i devină parteneră de viață și să dea naștere fetiței lui Amza Pellea, cunoscuta actriță Oana Pellea, care în anul 2021 a dezvăluit și una dintre fotografiile de la nunta părinților săi.

„Amza și Domnica (n.r. Policrat) și-au spus DA în fața Domnului în 28 Septembrie 1958. S-au iubit și se iubesc, atât pe pământ cât și in Cer, cât cerul și pământul… Iubirile vieții mele… Doamne, ține-i in Lumina ta!”, a scris actrița în dreptul imaginii publicate.

„Amza când a văzut-o a zis „Mamă, ce frumusețe!'. Dar toată lumea i-a spus sa stea liniștit, că nu era de nasul lui. Dar ce-a făcut la ștrand cu Domnica ? S-a aruncat după ea în bazin. Spre surprinderea colegilor săi, care știau ca Amza nu învățase să înoate. Era când pe fundul bazinului, când la suprafață, dar tot încerca să-i vorbească Domnicăi. Iar ea nu-l băga în seamă. Amza era doar unul din miliardele de băieți care-i făceau curte. După ce a scăpat cu viață din bazin, i-a dat întâlnire, în aceeași seară, în parcul mare din Craiova.

Mama s-a dus acasă și nici nu-i trecea prin cap să se ducă la întâlnire. Dar… destinul! Cu zece minute mai înainte de ora fixată de Amza, Domnica s-a îmbrăcat și a plecat în parc. Și dusă a fost! Până-n zori. Ca să ajungă în parc, trebuia să treacă prin cimitir. A sosit la locul stabilit și a așteptat. Trece o jumătate de oră, mai trece o oră, și încă una, iar Amza tot nu apare…

Domnica nici nu știa cum îl cheamă și, din copac, i-a făcut: „Pâs-Pâs!'. Lui i s-a părut ceva incredibil. Cred și eu! Să găsești o fată superbă într-un copac… A ajutat-o să coboare și i-a recitat din Minulescu ' Și ai să mă uiți, căci și uitarea e scrisă-n legile omenești '. Cu asta a cucerit-o.

Pe Podul din Parcul Bibescul a sărutat -o și a condus-o acasă. Doamna și domnul Policrat tremurau de groază, că fata lor nu se întorsese până la două noaptea. Iar Amza n-a fost erou că le-a adus fata? N-a fost deloc erou, pentru că în curte, i-a sărutat mâna, tot artistic, iar Domnica s-a emoționat îngrozitor, a uitat că are de trecut un prag și a căzut. S-a julit pe genunchi, și-a rupt rochia și a intrat în casă plină de sânge, toată ciufulită și disperată, plângând în hohote în fata familiei Policrat. Părinții au întrebat-o ce i s-a întâmplat. Iar ea, în hohote de plâns, atât a spus ' M-am în-dră-gos-tiiit'.

Ce întâlnire! Dar așa a fost toată viața lor. Au trăit una dintre cele mai frumoase povești de iubire. A fost mai mult decât o iubire: a fost și o prietenie extraordinară! S-au logodit la Craiova, pe 13 septembrie 1958 și s-au unit în fața Domnului în 28 septembrie, tot la Craiova”, a dezvăluit Oana Pellea.

Evoluția profesională a titanului Amza Pellea

La un an după ce a cunoscut-o pe soția sa, Amza Pellea a jucat rolul lui Wilhelm de Orania din opera „Egmont” și altele din „Secunda 58”, „Brigada I-a de cavalerie” și „Vrăjitoarele din Salem”.

Iată, pe scurt, în ce piese a jucat actorul Amza Pellea și evoluția sa profesională:

• 1961 - „Prietena mea Pix”, „Șeful sectorului suflete”, „Capul de rățoi”
• 1962 - „Svejk în al doilea război mondial”
• 1964 - „Somnoroasa aventură”
• 1965 - „Neamul Șoimăreștilor”
• 1966 - „Haiducii”
• 1967 - „Un Hamlet de provincie”
• 1971 - „Mihai Viteazul”
• 1972 - „Interesul general”, „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte”
• 22 martie 1973 – 24 septembrie 1974 - director Teatrul Național Craiova, profesor Institutul de Artă, Teatru şi Comedie
• 1977 - „Comoara din deal”
• 1979 - „A treia țeapă”, „Nea Mărin miliardar”
• 1982 - „Cucerirea Angliei”
• 1983 - „Procesul”

Amza Pellea a obținut, în anul 1977, premiul de interpretare masculină pentru rolul lui Manolache Preda din filmul „Osânda”. Titanul cinematografiei românești s-a stins din viață pe data de 12 decembrie 1983, la București, după ce a pierdut lupta cu o boală incurabilă. Pe atunci, avea doar 52 de ani.