Mersul trenurilor în 2026. Durata călătoriilor între marile orașe și schimbările făcute de CFR

Tren. Sursa foto: Facebook

În 2026, un tren Intercity va lega Bucureștiul de Cluj în aproximativ nouă ore. Drumul dintre Iași și Timișoara va dura între 16 și 17 ore. Noul Mers al Trenurilor a intrat deja în vigoare. Odată cu acesta, biletele s-au scumpit cu 10%. Comparativ cu acum trei-patru ani, timpii de parcurs scad pe unele rute.

Mersul trenurilor în 2026. Ce trebuie să știe călătorii

Între Arad și Deva, mai multe lucrări începute în urmă cu un deceniu au fost finalizate. Cele mai rapide trenuri parcurg cei 149 de kilometri în două ore. Investițiile în infrastructura feroviară încep să se reflecte tot mai clar în timpii de parcurs, mai ales pe anumite tronsoane modernizate în ultimii ani, arată Hotnews.

Un exemplu relevant este ruta Sighișoara–Arad, unde trenul Dacia parcurge cei 327 de kilometri în aproximativ patru ore, cu o viteză medie de circa 80 km/h, un nivel rar întâlnit până de curând pe rețeaua feroviară din România și care indică îmbunătățiri reale ale infrastructurii din Transilvania.

În același timp, tronsoanele considerate deja rapide își păstrează acest statut și în noul Mers al Trenurilor.

Legătura București–Constanța rămâne cea mai performantă din țară, cu trenuri care ating frecvent viteze medii de aproximativ 100 km/h, iar pe anumite porțiuni unele garnituri ajung la 160 km/h. O situație similară se regăsește și pe ruta Câmpina–București.

Trenuri internaționale și Schengen

O schimbare importantă apare la granița cu Ungaria, unde timpii de staționare ai trenurilor se reduc considerabil după intrarea României în spațiul Schengen. Dacă până acum opririle cumulate în stațiile de frontieră Curtici și Lokoshaza ajungeau la 75–80 de minute, în noul Mers al Trenurilor acestea scad la mai puțin de o jumătate de oră.

România rămâne conectată prin trenuri directe cu mai multe capitale și orașe importante din regiune. Există legături feroviare către Budapesta, Viena, Chișinău, Ruse și Kiev, iar în sezonul estival se adaugă curse spre Sofia, Varna și Istanbul. Cele mai multe trenuri internaționale circulă în continuare spre Ungaria, aceasta fiind principala poartă feroviară de ieșire din țară.

Schimbări legate de mersul trenurilor

În 2026 apar și noutăți pe piața internă, unde operatorii privați își extind prezența spre Moldova. TFC și Astra Trans Carpatic vor introduce trenuri directe pe ruta București–Adjud, iar compania Ferotrafic intenționează să lanseze trenuri Intercity spre Moldova, însă momentul exact al debutului nu a fost încă anunțat.

Informațiile detaliate despre trenuri, rute și timpi de parcurs din noul Mers al Trenurilor pot fi consultate pe platforma Infofer.ro.

Ce modificări face RegioCălători

O altă schimbare relevantă în 2026 vine din partea unuia dintre cei mai mari operatori privați, Regio Călători, care introduce tariful de rezervare a locurilor pe toate trenurile sale. Măsura duce la o creștere a prețului biletelor cu 5,5 lei și aliniază oferta companiei la un sistem de rezervare obligatorie.

Nici în 2026 nu vor exista trenuri directe între Cluj și Oradea, pe fondul lucrărilor ample de electrificare și modernizare începute în urmă cu doi ani.

În lipsa trenurilor, operatorii feroviari au introdus autobuze de înlocuire, pentru care biletele pot fi cumpărate prin aplicațiile CFR Călători și TFC. În funcție de numărul de opriri, durata călătoriei cu autobuzul variază între 3 ore și 50 de minute și 4 ore și 25 de minute.

Circulația trenurilor pe această rută a fost suspendată la începutul anului 2024, iar la acel moment CFR Infrastructură estima că reluarea nu va avea loc mai devreme de doi ani. Între timp, au apărut întârzieri semnificative pe șantiere, semnalate inclusiv de Asociația Pro Infrastructură, care monitorizează evoluția lucrărilor.

Când vor fi finalizate lucrările

Potrivit datelor oficiale ale CFR Infrastructură, stadiul fizic al lucrărilor pe cele patru tronsoane se situează între 15% și 52%. Pentru două dintre acestea, termenul de finalizare este stabilit pentru august 2026, în timp ce celelalte două ar urma să fie gata abia în mai 2027. O situație similară se regăsește și pe ruta Constanța–Mangalia, unde trenurile nu circulă, iar legătura este asigurată de autobuze de înlocuire, cu un timp de parcurs de aproximativ 80 de minute.

În ansamblu, viteza medie a trenurilor de călători din România rămâne scăzută, situându-se la aproximativ 45 km/h, în timp ce trenurile InterRegio de lung parcurs ajung la o medie de aproape 55 km/h. Există însă mai multe sectoare unde vitezele sunt mult sub aceste valori, din cauza restricțiilor, limitărilor temporare și șantierelor în desfășurare. Un exemplu este ruta București–Craiova, pe varianta prin Videle, unde cei 209 kilometri sunt parcurși în 3 ore și 50 de minute de cele mai rapide trenuri, iar altele ajung la o durată de călătorie de până la patru ore și jumătate.

Detalii despre călătoriile pe cele mai circulate rute

Între Caransebeș și Timișoara, cei 98 de kilometri sunt parcurși în cel mai bun caz în 2 ore și 25 de minute, în timp ce trenurile care opresc în toate gările ajung să facă peste 3 ore și 10 minute. Pe relația Timișoara–Arad, diferențele sunt la fel de mari: cele mai rapide trenuri parcurg cei 57 de kilometri în 89 de minute, însă garniturile care opresc în toate stațiile și mai așteaptă și alte trenuri pot ajunge la un timp de parcurs de 2 ore și 20 de minute, potrivit sursei.

Între Brașov și Sighișoara, șantierele începute în urmă cu mai bine de cinci ani continuă să afecteze serios circulația, iar acest lucru se reflectă în viteze foarte mici. Chiar și trenurile InterCity rulează aici cu o medie sub 35 km/h. Potrivit unui răspuns transmis de CFR SA, stadiul fizic al lucrărilor pe cele două subsecțiuni ale șantierelor era de 52%, respectiv 58%.

Pentru Mersul Trenurilor 2025–2026, compania de infrastructură anunță creșterea vitezei maxime de la 50 la 100 km/h pe intervalul Stupini–Bod, însă, per ansamblu, pe distanța Brașov–Sighișoara timpii de parcurs rămân aproape neschimbați, cu diferențe de 5–10 minute în plus, în funcție de staționările necesare pentru încrucișări.

Cel mai rapid tren care circulă pe căile ferate din România

Cel mai „rapid” tren din punctul de vedere al distanței fără oprire este un InterCity care nu oprește deloc între Brașov și Teiuș, pe 229 de kilometri, dar chiar și așa face 4 ore și 36 de minute la dus și cu doar 11 minute mai puțin la întors.

Pe ruta București–Brașov, oferta rămâne una bogată, cu un tren direct, în medie, la mai puțin de o oră, dacă sunt luați în calcul și operatorii privați. Cele mai rapide trenuri InterCity coboară sub 2 ore și 14 minute pe sens, în timp ce trenurile Regio, care opresc în aproximativ 30 de stații, depășesc trei ore și jumătate.

În circulație vor intra mai multe rame Alstom Coradia și câteva zeci de vagoane modernizate prin fonduri PNRR, alocate în special trenurilor InterCity. Deși CFR Călători rămâne operatorul dominant, un număr semnificativ de trenuri vor fi operate de patru companii private.

Mai multe trenuri în sezonul estival

Între București și Constanța, cele mai rapide trenuri ajung la un timp de parcurs de 2 ore și un minut, iar trenurile cu patru sau cinci opriri intermediare fac aproximativ 2 ore și 20 de minute. Numărul curselor crește semnificativ în perioada iunie–septembrie, când intră în circulație și trenurile sezoniere, inclusiv cele operate de privați și Trenurile Soarelui ale CFR Călători.

Legătura feroviară dintre București și Aeroportul Henri Coandă rămâne neschimbată, cu un interval de succedare de 40 de minute. Trenurile fac 21 de minute la dus și 25 de minute la întors, majoritatea curselor fiind operate de CFR Călători, restul de TFC.

Cea mai lungă călătorie

Călătoria dintre Timișoara și Iași rămâne una dintre cele mai lungi din România, cu durate cuprinse între 16 ore și 17 ore și jumătate, în funcție de rută. Vitezele aproape că nu au crescut în ultimele două decenii, iar traseul continuă să fie anevoios.

Un exemplu este un tren InterRegio care pleacă din Iași la ora 15:35 și ajunge la Timișoara a doua zi, la 9:08, via Vatra Dornei, Cluj, Alba Iulia și Arad, după un parcurs de 849 de kilometri.

Între București și Timișoara, pe cei 533 de kilometri, niciun tren nu reușește să scadă sub 10 ore și 40 de minute, deși în anii ’90 existau trenuri care făceau drumul în aproximativ șase ore și jumătate. Unele curse depășesc chiar 11 ore, în special din cauza porțiunilor lente de pe București–Craiova și Caransebeș–Timișoara. După o pauză de mai mulți ani, revine în circulație și trenul care traversează Transilvania, pe ruta Brașov–Sighișoara–Blaj–Deva, cu o durată totală de 12 ore pentru 678 de kilometri.

Sibiul rămâne slab conectat feroviar și în 2026, cu doar trei trenuri pe zi, pe sens, spre București, cel mai rapid având un timp de parcurs de aproximativ 5 ore și jumătate. Călătoria până la Arad sau Craiova durează în jur de cinci ore, iar pe timpul verii se adaugă câteva trenuri către litoral.

Pe ruta București–Suceava, trenurile fac între 5 ore și 52 de minute și aproape șapte ore pe cei 447 de kilometri, cea mai lungă distanță parcursă fără oprire fiind între Bacău și Focșani, pe 103 kilometri. Între București și Arad, niciun tren nu coboară sub zece ore, cel mai rapid fiind „Dacia”, care circulă până la Viena și profită de tronsoanele modernizate dintre Sighișoara și Arad, atingând o viteză medie de 61 km/h. Trenul Astra Trans Carpatic, cunoscut pentru confortul vagoanelor, parcurge cei 590 de kilometri în aproape 13 ore, via Craiova.

Între Cluj și Galați, trenul direct face peste 13 ore și jumătate la dus și aproximativ 14 ore la întors, pe un traseu de 714 kilometri, cu numeroase sectoare unde viteza scade sub 40 km/h.

Alte rute intens circulate

Legătura Brașov–Constanța presupune, în funcție de rangul trenului și numărul de opriri, timpi cuprinși între 4 ore și jumătate și 5 ore și jumătate, via București, iar vara se adaugă câteva curse directe, inclusiv operate de companii private.

Pentru cei care merg spre granița cu Ungaria, între Brașov și Valea lui Mihai circulă două trenuri internaționale către Budapesta, cu timpi de parcurs de 10 ore și jumătate până la 11 ore și jumătate, pe ruta Brașov–Miercurea Ciuc–Toplița–Dej–Zalău, de 543 de kilometri. Între București și Oradea, singurul tren direct face 14 ore și 4 minute pe 720 de kilometri, via Sibiu și Arad, iar alternativa cu autobuz de înlocuire de la Cluj duce durata călătoriei la peste 15 ore. Există și un tren Oradea–București via Timișoara și Craiova, care parcurge 711 kilometri în aproape 15 ore.

București–Satu Mare este o altă relație lungă, cu un timp de parcurs de aproape 14 ore pentru 684 de kilometri. Între Timișoara și Oradea, un singur tren reușește să scadă sub patru ore pe cei 178 de kilometri, în timp ce cel mai lent ajunge la 5 ore și 38 de minute, având o viteză medie de doar 33 km/h.

Pe ruta București–Galați, sunt cinci trenuri pe sens zilnic, cu durate cuprinse între 3 ore și jumătate și 4 ore, via Buzău și Făurei, cele mai rapide porțiuni fiind între București și Ploiești și între Buzău și Brăila, pe o distanță totală de 259 de kilometri.