Marin Anton: "Un dezastru ca în Ungaria se poate întâmpla oricând şi la noi"

Marin Anton: "Un dezastru ca în Ungaria se poate întâmpla oricând şi la noi"

Depozitele de rămăşiţe industriale din România sunt vechi şi nesigure şi pot cauza o catastrofă ecologică asemănătoare celei din Ungaria, susţine secretarul de stat Marin Anton.

Specialiştii în Protecţia Mediului din România nu par foarte îngrijoraţi de eventualele urmări ale dezastrului ecologic din Ungaria pe teritoriul ţării noastre. Sunt mai preocupaţi de pericolul repetării unui astfel de scenariu cu propriile noastre depozite de deşeuri, unele vechi şi nesigure.

"Există şi în România depozite de deşeuri industriale periculoase care trebuie închise şi ecologizate. La noi nu s-a rezolvat problema, pentru că suntem o ţară săracă, nu avem bani în prezent. Dar, pe viitor, ar trebui să o rezolvăm. Un accident similar cu cel din Ungaria s-ar putea întâmpla oricând şi la noi", a explicat, pentru EVZ, secretarul de stat Marin Anton, din cadrul Ministerului Mediului.

Potrivit acestuia, există chiar şi o directivă europeană în baza căreia depozitele în cauză ar fi trebuit închise până la sfârşitul anului trecut. "Sunt vechi şi nesigure. Ele trebuie supravegheate permanent, pentru că pot crea adevărate catastrofe ecologice", a adăugat Anton.

Silvian Ionescu: "Cred că a fost vorba de eroare umană"

Până una-alta, autorităţile române ştiu despre incidentul din Ungaria doar ce au văzut la televizor: că în pârâul Torna s-au scurs peste 600.000 de metri cubi de reziduri chimice de culoare brun-roşcat. Deşi nu au niciun fel de date oficiale şi nu au habar despre cantitatea reală de deşeuri deversate, oficialii de la Mediu spun că putem sta liniştiţi. "Avem puţine informaţii de la autorităţile ungare. Nu ştim nici măcar ce substanţe s-au deversat acolo", a punctat Anton.

Şi comisarul general al Gărzii de Mediu, Silvian Ionescu, e optimist şi spune că România nu va fi afectată.

"Până ajung în Dunăre, reziduurile chimice se diluează. Ar urma să ajungă la noi în cinci zile. Nu vor fi probleme. În ceea ce priveşte ce s-a întâmplat în Ungaria, cred că a fost vorba despre o eroare umană. Aceste depozite trebuie supravegheate 24 de ore din 24, iar cea mai mică neregulă trebuie raportată şi remediată", a explicat comisarul general. Varianta oficială: "Reziduuri chimice brun-roşcate"

Ministerul Mediului şi Pădurilor a emis ieri un comunicat de presă în care se preciza: "S-au primit informaţii de ultimă oră privind evoluţia incidentului. Totodată, ministrul László Borbély a contactat persoane responsabile din Guvernul Ungariei, care au confirmat că, la această oră (ieri după-amiază - n.r.) nu există un pericol de poluare a Dunării pe teritoriul României. Situaţia actuală a apărut în urma spargerii unui batal de stocare a reziduurilor chimice de culoare brun-roşcat aparţinând unei fabrici de prelucrare a aluminiului".

Potrivit ministerului, "Ungaria a început activitatea de decontaminare a râului Torna şi de protejare a râului Marcal".

OPINIA CHIMISTULUI

"Apele deversate sunt caustice"

În lipsa unor informaţii concrete, Marin Anton, chimist de profesie, crede că substanţa deversată în Ungaria este fier. "Substanţele au un PH de 12-13, după cum susţin autorităţile ungare . Dacă e aşa, în acea zonă nu se va mai putea trăi ani buni: casele sunt compromise, la fel şi pământul. Apele deversate sunt acide, caustice şi, dacă ne luăm după culoare, adică brun-roşcată, conţin fier", a explicat secretarul de stat.

Citiţi şi:

  • Catastrofa din Ungaria, mai gravă decât scurgerea de cianuri de la Baia Mare?
  • Dezastru în Ungaria: un an şi o sumă uriaşă de bani pentru a scăpa de noroiul toxic

VEŞTI PROASTE DE LA BUDAPESTA

Noroiul roşu va ajunge în Dunăre peste doar câteva zile

Dan Stancu

Noroiul roşu deversat de la fabrica de alumină din vestul Ungariei va ajunge în apele Dunării în weekend sau la începutul săptămânii viitoare, a declarat ieri şeful serviciului de protecţie civilă din comitatul Gyor-Moson-Sopron, Imre Szakacs, citat de agenţia MTI.

Mai întâi, nămolul va ajunge în râul Raba (un afluent al fluviului), însă într-o stare diluată, motiv pentru care, ulterior, nu va provoca nicio daună ecologică Dunării, susţine oficialul citat.

Îngrijorare la Greenpeace Reprezentanţii Greenpeace nu sunt la fel de optimişti. Un expert al organizaţiei a declarat, pentru Reuters, că scurgerile de reziduuri toxice de la fabrica de alumină ar putea avea un impact mai mare asupra mediului decât catastrofa de la Baia Mare, de acum un deceniu.

În noaptea de 30 spre 31 ianuarie 2000, din iazul de decantare al firmei româno-australiene "Aurul" s-au scurs peste 100.000 de tone de steril de flotaţie, cu un conţinut foarte ridicat de cianură şi metale grele. Mii de oameni din regiune resimt încă efectele catastrofei.

Reconstrucţia satelor ar putea dura un an

Decontaminarea şi reconstrucţia celor şapte sate din Ungaria afectate de catastrofa ecologică de luni - soldată cu patru morţi şi peste 100 de răniţi - se va realiza în aproximativ un an şi va costa zeci de milioane de euro.

Estimarea îi aparţine secretarului de stat în Ministerul Mediului de la Budapesta, Zoltan Illes. Deoarece proprietarul fabricii, compania MAL, nu are aceşti bani, guvernul va cere un ajutor financiar de la UE.

Foto: Reuters

Ne puteți urmări și pe Google News