Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Arterele Magheru şi I.C. Brătianu îi mulţumesc pe cumpărătorii de chilipiruri: magazine cu nume de firme mari stau alături de buticuri cu „orice produs la 10 lei“.
Tricouri al căror material scârţâie şi pantofi chinezeş ti de „unică folosinţă“, care miros a cauciuc. „La două sute de mii“ nu poţi avea pretenţii prea mari. Hainele pe care le găsiţi cu uşurinţă la Dragonul Roşu, de la capătul tramvaiului 21, au loc de cinste şi în centrul oraşului, lângă firme ca Lee Cooper, Dika, Swarovski sau Cellini, unde preţurile pentru haine şi bijuterii echivalează cu jumătate din salariul minim pe economie.
„Bulevardele încearcă să împace toate gusturile. Găseşti şi branduri de masă, dar cunoscute, şi în acelaşi timp şi astfel de haine foarte ieftine, dar mai proaste“, explică datele problemei fashioneditorul Ovidiu Buta.
„Toţi plătim chirie aici“
Dacă în alte capitale europene există străzi sau zone pietonale în care marile branduri îşi deschid magazine, iar cumpărătorii vin ca la o expoziţie cu vânzare de lucruri de firmă, în Bucureşti, shoppingul „de firmă“ s-a mutat în malluri. Nu mai e la fel de relaxant, şi din acest motiv marile branduri încă mai au ezitări în a intra pe piaţa din România cu magazine în afara centrelor comerciale. Multe dintre firmele cu renume s-au grupat pe Calea Victoriei, însă şi acolo shoppingul de relaxare e o problemă, în primul rând pentru că locurile de parcare sunt foarte puţine pentru bucureşteanul amator de haine scumpe.
Managerii de la magazinele din zona Piaţa Unirii-Universitate-Piaţa Romană refuză să vorbească despre concurenţa ieftină care le stă alături. Vânzătoarele din buticurile cu „orice produs la 10 lei“ declară însă că situaţia nu li se pare deloc ciudată. „Lumea vine, cumpără, pleacă mulţumită. Atâta vreme cât magazinul e plin, înseamnă că e bine. Toţi plătim chirie aici“, simplifică ecuaţia Florentina V., vânzătoare la Max Store, pe Bd. I.C. Brătianu. Iar când vine vorba de chirie, pre- ţurile pentru spaţiile comerciale de pe Bd. Magheru şi I.C. Brătianu sunt de 115 euro/mp într-o lună.
„După posibilităţi, coane Fănică!“
Gustul pentru cumpărături l-a prins românul: dovadă stau magazinele veşnic pline, mallurile care se transformă în furnicare la fiecare sfârşit de săptămână şi vânzările în creştere. Iar „la bulevard“ găseşti de toate, trebuie doar să ai răbdare şi exigenţe mai mici. Articolele la care eticheta ridică pretenţii stau fără nicio problemă alături de cele „no name“, iar cumpărătorii le aleg în funcţie de gusturi şi posibilităţi.
Astfel, o bluză din magazinele cu preţ redus nu costă mai mult de 45 de lei, în timp ce, dacă mergeţ i alături, într-un magazin ca Flo&Jo sau Lee Cooper, preţul sare uşor de 70-80 de lei. Iar balerinii din pânză, care stau, pe 30 de lei, grămadă la Red Shoes („The Discaunt Shop“, cum se laudă pe firmă), odată ce au un nume pe ei, cusături mai bune şi un calapod corect făcut, se ridică la 150-180 de lei pe raft la Gaz It sau Kenvelo.
PĂRERE
Cumpărătorii sunt dezorientaţi
Cum de „se pupă“ astfel de alăturări şi de ce nu dispare una dintre cele două categorii de magazin explică tot Ovidiu Buta, care ştie cum se fac banii din modă: „Există două variante: produse puţine, de calitate foarte bună şi cu adaosuri mari sau haine multe şi foarte ieftine“. Buta mai crede că e o problemă şi faptul că brandurile îşi schimbă locul. „Unde nu merge închid, pleacă, se deschide alt magazin în loc. Cumpărătorii sunt dezorientaţi“, completează acesta. Speră că Bucureştiul va ajunge, cândva, la nivelul celorlalte capitale din Europa. „E nevoie de o zonă comercială pietonală. Eu, dacă aş fi primar, aşa aş transforma Lipscaniul“, se avântă editorul de modă. Se bucură totuşi că s-a încercat o comasare a brandurilor de lux pe Calea Victoriei. „Bine, la noi cumpărăturile se fac în mall. Dar shoppingul tradiţional, după părerea mea, nu se face în centrul comercial“, încheie Buta.
Recomandările noastre
