România şi-a jucat prost cărţile în timpul negocierilor purtate de PSD pentru aderarea la Uniunea Europeană, astfel că liberalizarea pieţei funciare s-a făcut prea devreme şi i-a prins pe români nepregătiţi. Spre comparatie, Ungaria sau Polonia şi-au impus priorităţile la Bruxelles.

România, ca stat european, trebuie să respecte regulile pieţei unice. Adică, jucătorii să beneficieze de aceleaşi drepturi şi să aibă aceleaşi obligaţii. Numai că agricultorii români, atât simplii ţărani, cât şi cei care au firme, nu au plecat la drum de pe picior de egalitate cu cei din statele cu vechime în UE, cel puţin în ceea ce priveşte puterea financiară.

Negocierile pentru aderare s-au făcut în grabă, apreciază europarlamentarul PDL Rareş Niculescu.

"Negocierile au fost încheiate priprit, tocmai pentru ca PSD să poată anunţa în timpul campaniei prezidenţiale din 2004 că s-a bătut palma cu UE. Puteam să luăm exemplul altor state estice, care au obţinut ca liberalizarea pieţei funciare să se realizeze la şapte ani de la aderare, cu posibilitatea prelungirii cu încă trei ani a acestui termen", ne-a declarat europarlamentarul român. CITIȚI ȘI:

• Consumi LACTATE FABRICATE ÎN ROMÂNIA? Vezi de unde provine laptele!
• DEZBATEREA ZILEI. UNGARIA cumpără TRANSILVANIA. 30% din terenurile agricole din România sunt deja controlate de străini. Tu ce PĂRERE ai?
• UNGARIA are strategie de CUMPĂRARE a terenurilor agricole din TRANSILVANIA

Aşa se face că în Tratatul de aderare nu a fost inclusă şi posibilitatea amânării termenului de la care cetăţenii străini să poată cumpăra pământ agricol în România. Astfel, piaţa a fost liberalizată de la 1 ianuarie 2014. Până la această dată, străinii puteau cumpăra terenuri dacă înființau un simplu SRL la noi. Ameninţaţi cu puşcăria

Polonia, cu care politicienii compară adesea România, a ştiut cum să-şi joace cărţile. Statul care a aderat în 2003 la UE, deci mai devreme cu 4 ani faţă de România, va liberaliza piaţa funciară de abia în 2016. Ungaria a obţinut în 2010 acordul Comisiei Europene pentru a prelungi perioada de tranziţie pentru achiziţionarea de terenuri agricole în această ţară până la 30 aprilie 2014.

Între timp, autorităţile conduse de premierul Viktor Orban i-au ameninţat pe unguri că vor sta la puşcărie cinci ani dacă îşi vor vinde terenurile străinilor. În Legea Pământului adoptată în 2012 şi care va intra în vigoarea de la 1 mai 2014 a fost introdusă obligativitatea ca persoanele fizice care vor să cumpere să aibă şi studii agricole. Spre comparaţie, parlamentarii şi Guvernul României au scos din legea privind vânzarea terenurilor agricole această prevedere.

CITIȚI ȘI:

• Efectul taxei pe stâlpi la fermieri: Pâine şi carne mai scumpe cu 10%
• Ce i-a pregătit Guvernul lui badea Ghiță în 2014
• CHINEZII ar putea să ne cumpere TOATE ANIMALELE de CARNE

Slovacia, Lituania şi Letonia ar fi trebuit să liberalizeze piaţa funciară din aprilie 2011. Pentru că înainte de aderare politicienii acestor ţări au ştiut să apere interesele fermierilor locali, în 2011 Comisia a aprobat prelungirea termenului până în aprilie 2014. Mai mult decât atât, ministrul slovac de resort a declarat public că se doreşte înăsprirea legilor, astfel încât cei care nu fac agricultură să aibă un traseu foarte greu de parcurs pentru a cumpăra teren. Străinii vor face legea

Fermierii din vechea Europă au beneficiat ani de zile de subvenţii sau programe de sprijin, iar băncile i-au susţinut prin acordarea de credite mai ieftine. Aşa se face că au devenit mai productivi şi mai profitabili.

Cei din România nu au avut parte de aceeaşi susţinere. Drept urmare, liberalizarea pieţei funciare i-a prins nepregătiţi. "Fermierii nu sunt capitalizaţi. Poate 1% din fermierii mai mari le pot face faţă financiar străinilor. Suprafeţele bune au fost deja cumpărate de firme şi zeci de mii de hectare sunt în proprietatea unor companii cu 99% acţionariat străin şi 1% acţionariat român", ne-a declarat Ion Cioroianu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România.

Astăzi, mai mult de un milion de hectare de teren agricol sunt în proprietatea străinilor, iar alte două sunt controlate de aceştia, potrivit datelor EVZ. Scandalul maghiar

Modul în care este reglementată piaţa funciară a reintrat în atenţia publică după ce în presa maghiară a apărut declaraţia ataşatului pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti. Potrivit acestuia, Budapesta se pregăteşte să plătească rentă viageră cetăţenilor unguri care vor cumpăra terenuri agricole în zonele locuite de secuii din Transilvania şi vor ceda dreptul de exploatare guvernului maghiar.

Terenurile agricole din România sunt o investiţie profitabilă pentru străini pentru că sunt fertile, costurile cu forţa de muncă sunt mici şi preţurile chiar şi de 12 ori mai reduse decât cele din ţările din vechea Europă. În 2012, preţul mediu pe hectar a fost în România de 3.680 euro, de 3.000 euro în Ungaria şi de 11.000 euro în Germania şi Spania, potrivit studiului International Farmland Focus 2012, realizat de o companie imobiliară londoneză, cu 500 de filiale la nivel mondial. La acea vreme, cele mai scumpe terenuri din UE se vindeau în Olanda (48.000 euro/hectar), iar cele mai ieftine în Bulgaria (1.600 euro).