În premieră, în contextul unei abțineri a SUA de la a depune cunoscutul veto în favoarea Israelului, a fost votată în Consiliul de Securitate al ONU o rezoluție condamnând, fără sancțiuni, amplasarea unor noi colonii în Ierusalimul de Est și Cisiordania. Rezoluția vine după ce coloniile din regiune au fost extinse de 3 ori față de referința din 1993, și peste 600.000 coloniști evrei între cei 3 milioane de palestinieni în coloniile considerate legale de Ierusalim și cele peste 100 avanposturi pe care partidele de dreapta din Israel le vor legalizate.

Schimbarea majoră este fracționarea teritoriului palestinian din Cisiordania prin drumuri controlate exclusiv de Israel și bariere, respectiv puncte de control de securitate militară, în teritoriul ce ar trebui să devină statul palestinian, cu capitala la Ierusalim. E motivul pentru care Samantha Power, ambasadorul SUA la ONU, a declarat: „Nu putem sta în fața unei rezoluții atât timp cât dorim menținerea șansei unui obiectiv pe termen lung al celor două state, trăind unui lângă altul în pace și securitate. Problema coloniilor israeliene a devenit tot mai grea și acum pune sub risc major viabilitatea obiectivului soluției celor două state”.

Subiectul pare să fie și un element de luptă între actuala administrație Obama, care a vrut să dea ultimul avertisment Israelului, și viitoarea administrație Trump, în condițiile în care susținătorii Israelului din Congresul American au prezentat argumentul că nu e normal să impui termeni ai viitoarei păci înaintea viitoarelor negocieri, ba chiar adoptarea rezoluției Consiliului de Securitate al ONU cu o lună înaintea preluării mandatului de către Donald Trump a dus la o reacție prin care Trump anunță inversarea votului, iar conducerea republicană a amenințat cu suspendarea finanțării bugetului ONU în urma recentei rezoluții adoptate.

Israelul a luat și el măsuri dure de retaliere pentru adoptarea rezoluției Consiliului de Securitate al ONU. Ministrul de Externe a chemat ambasadorii statelor care au votat pentru rezoluție, inclusiv membrii permanenți China, Marea Britanie și Franța, pentru a-și prezenta nemulțumirea, în timp ce ambasadorii Israelului din Senegal și Noua Zeelandă, state co-autori ai rezoluției, au fost rechemați pentru consultări. Iar duminică a fost anulată vizita premierului Ucrainei care a votat rezoluția.

În aceeași zi, ministrul Apărării, Avigdor Lieberman, a ordonat blocarea oricărei colaborări cu palestinienii în teritorii pe teme de securitate sau teme civile, deși coordonarea de securitate e menținută. În plus, o parte a membrilor guvernului au cerut anexarea părților din Cisiordania și Ierusalimul de Est unde sunt colonii oficiale, recunoscute de statul Israel, ca formă de retaliere.

Rezoluția e simbolică, dar există temerea ca ea să deschidă calea condamnării Israelului în fața Curții Penale Internaționale și introducerea de sancțiuni asupra bunurilor produse în colonii. Totuși, trecerea rezoluției pare să aibă o parte consistentă de relevanță în lupta internă americană și poziționările distincte ale partidelor în ceea ce privește Orientul Mijlociu. Cum viitorul ambasador a anunțat deschiderea ambasadei la Ierusalim, recunoscând capitala aleasă de Israel, aceeași cu cea a palestinienilor, și nu Tel Avivul, rezoluția pare să fie și un semnal de echilibrare a acestei perspective pro-israeliene anunțată de noua administrație.