Preşedintele de onoare al PSD caută să-i ajute pe câţiva dintre ultimii colaboratori ai săi să-şi păstreze mandatele de parlamentar. Pe lista trimisă organizaţiei de Bucureşti se află Şerban Nicolae, Răzvan Theodorescu şi Nora Rebreanu. Dacă, în urmă cu câţiva ani, trimitea la partid o listă cu 15-20 de persoane care trebuiau "rezolvate", acum aripa Iliescu s-a subţiat semnificativ. Chiar dacă el însuşi nu va mai candida, Ion Iliescu pretinde câteva posturi de parlamentar pentru cei fideli lui. Nu multe, deoarece şi apropiaţii săi, pe zi ce trece, se răresc.
La organizaţia PSD Bucureşti, Iliescu a trimis o listă cu patru persoane pe care le vrea în parlament: senatorii Şerban Nicolae, Răzvan Theodorescu şi Nora Rebreanu şi consilierul personal Victor Opaschi. Primii trei şi-au depus deja dosarul de candidaţi.
Intervenţia lui Iliescu pentru aceştia a fost motivată de faptul că nu şi-au găsit singuri organizaţii care să-i accepte. Şerban Nicolae, în prezent senator de Ialomiţa, nu a mai fost acceptat de filiala locală datorită lipsei de activitate în judeţ. În aceeaşi situaţie este şi Răzvan Theodorescu, care nu a mai fost acceptat la Botoşani pentru un nou mandat. Printre puţinii iliescieni care s-au descurcat singuri au fost Adrian Păunescu, senator de Hunedoara, Nicolae Văcăroiu, care şi-a păstrat locul la Argeş, şi senatorul Ion Vasile, pentru că este preşedintele filialei Buzău.
Doi jumate pe loc pentru un senator de sectorul 2
Impunerea lui Şerban Nicolae şi a lui Răzvan Theodorescu printre candidaţi complică jocurile din organizaţia de Bucureşti. Cei doi pretind chiar cele mai râvnite colegii de senator din Bucureşti, şi anume pe cele din sectorul 2. Motivul este simplu: acolo, PSD are cea mai bună organizaţie şi cele două colegii sunt considerate sigure.
Numai că liderii PSD Bucureşti au alte planuri cu cele două locuri de senator de la sectorul 2. Marian Vanghelie i-a rezervat o poziţie vicepreşedintelui Cristian Diaconescu. Cel de-al doilea loc a fost rezervat de primarul sectorului 2, Neculai Onţanu, lui Ionel Ciuclea. Numele poate nu spune nimic. Este senator de o lună, de când l-a înlocuit pe Sorin Oprescu, care a renunţat la parlament pentru primărie. Atuul lui Ciuclea este altul. El este şeful Supercom, firma care strânge gunoiul în sectorul condus de Onţanu. Iar primarul sectorului 2 va avea un cuvânt important de spus în nominalizarea candidaţilor.
Tot într-un colegiu din sectorul 2 de la Senat vrea să candideze şi Andrei Alexandru, purtătorul de cuvânt al lui Nicolae Văcăroiu. Alexandru este un iliescian declarat. Deşi şi-a anunţat candidatura mizând pe sprijinul lui Iliescu, preşedintele de onoare al PSD nu a făcut lobby pentru el în organizaţia de Bucureşti. Şansele sale de a fi desemnat candidat au fost reduse de verdictul primit de la CNSAS.
Împotriva candidaturii lui Andrei Alexandru s-a pronunţat deja vicepreşedintele PSD, Cristian Diaconescu.
Chiar şi după scoaterea acestuia din cărţi, desemnarea candidaţilor PSD de la secorul 2 va naşte noi dispute în partid între Marian Vanghelie şi Ion Iliescu, fiecare încercând să-şi impună preferinţele.
RADIOGRAFIE
Aripa iliescienilor dispare încet în istorie
Vremurile în care întreg partidul era cu Iliescu au apus de mult. Pe zi ce trece, iliescienii din PSD sunt din ce în ce mai puţini. O parte au căzut victime în războiul cu grupările noilor veniţi în partid. Alţii, precum Dan Iosif, Antonie Iorgovan sau Petre Ninosu, judecătorul la Curtea Constituţională, au dispărut din cauze naturale.
Ultimul plecat din PSD este senatorul Ion Solcanu. Iliescian din 1990, când a fondat FSN alături de fostul preşedinte, Solcanu a fost marginalizat în organizaţia Iaşi de succesorul său, Gheorghe Nichita. Disputele cu primarul Iaşiului l-au făcut, în final, pe Solcanu să demisioneze. Înaintea sa a plecat din partid Sorin Oprescu, nemulţumit că Geoană şi Vanghelie nu l-au nominalizat candidat la Primăria Capitalei.
Congresul din 2005: începutul sfârşitului
Hemoragia iliescienilor a început imediat după congresul PSD din 2005. Blocarea revenirii lui Iliescu în fruntea partidului i-a nemulţumit pe suţinătorii săi. Cei mai fideli au reacţionat prin gesturi radicale. Au demisionat îndemnând la formarea unui nou partid. Primul a fost Ioan Talpeş, fost şef al SIE şi consilier prezidenţial în mandatele lui Iliescu.
A urmat senatorul de Iaşi Neculai Apostol, un om de afaceri de Top 300, care finanţa diverse evenimente ale fostului preşedinte. Apoi Rodica Stănoiu care, după verdictul privind colaborarea cu Securitatea, a trecut în barca lui Dan Voiculescu, un alt client al CNSAS.
O altă pierdere importantă a grupării iliesciene a fost Octav Cozmâncă. Dezamăgit de noua conducere a PSD, acesta s-a trecut singur în rezervă. În acest moment, el este decis să se retragă din politică şi nu mai intenţionează să candideze la parlament. La un pas de plecare a fost şi Adrian Păunescu, unul dintre susţinătorii radicali ai ideii de a fonda un adevărat partid de stânga.
O altă victimă a noului PSD a fost Ioan Rus, liderul organizaţiei Alba. Acesta a fost, ca şi Solcanu, alături de Iliescu la fondarea FSN şi a avut rolul de avocat al partidului. După alegerile locale, din cauza rezultatelor slabe din acest an, Ioan Rus a fost forţat de conducerea PSD să demisioneze.
Niciunul dintre cei care au plecat de lângă Iliescu nu a reuşit să facă nimic singur, iar partidul la care au visat nu s-a mai născut.
Supravieţuitorii au bătut palma cu Geoană
Încet-încet iliescienii au fost marginalizaţi şi forţaţi la demisie. Chiar şi cei care nu au plecat din partid şi-au acceptat pensionarea.
Acesta este şi cazul lui Ioan Mircea Paşcu şi al Corinei Creţu, care s-au orientat spre un exil dulce, la Bruxelles, ca europarlamentari. Alţii, pentru supravieţuire, au acceptat colaborarea cu Geoană şi noua conducere a PSD: Doru Ioan Tărăcilă, Nicolae Văcăroiu şi Dan Mircea Popescu.
VECHEA GARDĂ. Octav Cozmâncă, Ioan Talpeş şi Antonie Iorgovan, trei dintre colaboratorii pierduţi de Ion Iliescu