Ieri, BNR a cotat oficial un euro la 3,4 lei. Semnalul majorării dobânzilor la creditele în euro a fost dat însă de la începutul săptămânii
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs mediu de peste 3,4 lei/euro, maximul din ultimele şapte luni şi jumătate. Referinţa a fost de 3,4026 lei/euro, în creştere cu 2,93 bani faţă de nivelul din ziua anterioară.
Leul şi-a continuat astfel trendul descendent din ultimele săptămâni. Deprecierea abruptă a leului a fost determinată în principal de factori externi, şi nu interni, a declarat, tot ieri, Juan Jose Fernandez-Ansola, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru România şi Bulgaria, citat de Reuters. Moneda românească s-a depreciat accelerat în ultimele două zile întrucât fondurile străine au ieşit de pe piaţă, îngrijorate de evoluţiile de pe pieţele valutare internaţionale, dar şi de problemele economiei locale. O monedă cu o evoluţie atipică „Cursul leului nu mai are nicio legătură cu fundamentele economice ale acestei ţări. România are o inflaţie dublă faţă de zona euro, de unde rezultă că leul ar fi trebuit să se deprecieze. Deficitul de cont curent creşte şi el accelerat. Iarăşi leul ar trebui să dea înapoi mai de mult.
Leul s-a apreciat însă datorită intrărilor de capital din exterior, fie ele investiţii sau doar speculaţ ii, care au pus presiune pe BNR să cumpere excesul de valută, pentru a păstra o inflaţie redusă.
Iar inflaţie redusă se obţine prin menţinerea unui leu puternic. Acesta este scenariul corect“, ne-a declarat Theodor Stolojan, fost prim-ministru al României. Valul vine de pe pieţele externe „Avem de-a face cu un mix de factori. În principiu, cauza scăderii leului este evoluţia pieţelor externe, dictată de piaţa americană. Dacă este să amintim şi factorii interni care duc la scăderea încrederii investitorilor în leu, putem vorbi despre deficitul mare de cont curent, dar şi de posibilul deficit bugetar la care s-ar ajunge prin mărirea pensiilor sau a salariilor diferitelor categorii de bugetari sau chiar, în mai mică măsură, posibilitatea organizării de alegeri anticipate“, a declarat pentru EVZ Laurian Lungu, analist la Grupul de Economie Aplicată (GEA). Revista „Capital“, într-o analiză recentă, enumeră câteva dintre motivele declinului leului: „Pe de o parte, BNR nu se simte deloc confortabil cu un leu supraapreciat în condiţiile unui deficit extern care creşte accelerat. Pe de altă parte, blocarea pieţei ipotecare din Statele Unite ale Americii a pus stavilă apetitului pentru risc al investitorilor străini“. BNR navighează în ape tulburi Problema ar putea veni de la rapiditatea cu care scade leul. Deşi un leu care se depreciază pune umărul la scă- derea deficitului de cont curent, deoarece stimulează exporturile, el poate declanşa însă un puseu inflaţionist, lucru nedorit de BNR. „Dacă deprecierea monedei naţionale va continua, astfel încât să pună în pericol ţinta de inflaţie propusă pentru acest an, BNR va majora rata dobânzii pentru a menţine leul“, a declarat Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, ieri, în cadrul unei conferinţ e.
Cu toate acestea, potrivit lui, o asemenea decizie a BNR nu va fi necesară până la sfârşitul anului. Menţinerea cursului de schimb la un nivel de peste 3,4 lei/euro până la sfârşitul anului şi creşterea preţului petrolului şi al alimentelor se vor reflecta în depăşirea ţintei de inflaţie stabilită de BNR pentru acest an. Ţinta de inflaţie stabilită de guvern şi BNR pentru acest an este de 4%, cu o bandă de variaţie de plus/minus un punct EFECTE Rata în euro vă goleşte buzunarul Căderea liberă a leului din ultimele zile îi va lovi pe români unde îi doare cel mai tare: la buzunar. Mai ales pe cei care, încurajaţi de aprecierea leului, au contractat credite în euro. În lumea bancară tonul a fost dat deja de Volksbank, care a aplicat începând de luni o majorare de 1,5% a dobânzii la creditele în euro. Băncile care au anunţat că ar putea „umbla“ la dobânzile la euro în viitorul apropiat, în ton cu decizia Volksbank, sunt Banca Transilvania (BT) şi Banca Română de Dezvoltare (BRD).
BT ar putea opera „mişcări mici“ la dobânzi, conform declaraţiilor făcute de directorul său general, Robert Rekkers, pentru „Ziarul Financiar“. Purtătorul de cuvânt al Băncii Române de Dezvoltare (BRD), Traian Traicu, ne-a declarat că cel de-al doilea jucător de pe piaţa bancară românească nu se gândeşte în acest moment la majorarea dobânzilor la euro. Pe viitor însă, directorul general adjunct al BRD, Sorin Popa, a spus că sunt posibile „creşteri minime“. Acest lucru va duce la majorarea ratelor lunare, dar şi la creşterea gradului maxim de îndatorare în anumite cazuri cu peste 60%, în cazul creditelor ipotecare. Cei mai afectaţi sunt, în acest moment, cei care, pe vară, încurajaţi de maximele istorice atinse de leu, au contractat credite de valoare mare. Aceştia sunt cei al căror buzunar va fi subţiat semnificativ de rata pe care vor trebui să o plătească lunar.
Recomandările noastre
