Creşterea preţului ţiţeiului a adus cel mai mare profit al companiei, în 2006, dar este invocat şi în scăderea acestuia, în 2007.

Anul trecut poate fi considerat cel mai prost din istoria postprivatizare a companiei Petrom, tradus printr-o scădere a profitului cu 22% faţă de anul 2006. Cea mai mare companie din România a ajuns la un profit de 532 milioane de euro, după ce a avut în 2006 câştiguri de 647 milioane de euro, cele mai mari de la privatizare.

Reprezentanţii companiei spun că rezultatele au fost afectate de faptul că leul s-a apreciat, că preţul petrolului a crescut în medie cu 13% în 2007 şi că a scăzut producţia. Cu toate acestea, profitul din 2006 a beneficiat din plin de creşterea cu 20% a preţurilor interna- ţionale ale petrolului şi cu 45% a gazelor naturale. Dacă în 2006 România importa gaze cu 297 de dolari/1.000 de metri cubi, acum importă cu 375 de dolari/ 1.000 de metri cubi, ceea ce arată că şi gazele de import au creat pentru anul trecut un climat favorabil profitului. Cu toate acestea, profitul a scăzut pentru că, potrivit reprezentanţilor Petrom, „preţul la ţiţei a scăzut în termeni reali cu 2% faţă de 2006 deoarece leul s-a apreciat faţă de dolar“.

Petrom câştigă dacă preţul barilului pe plan internaţional creşte, deoarece dispune de exploatare şi producţie.

Aprecierea monedei naţionale este un alt motiv invocat pentru diminuarea profitului. Leul a crescut faţă de dolar anul trecut cu o medie de 13%, iar faţă de euro cu 5%. „Un leu slab este bun pentru exploatare şi producţie, dar ne dezavantajează la rafinare“, a spus Mariana Gheorghe, director executiv al Petrom. Cu toate acestea, în 2007, în primele trei trimestre, am avut de-a face cu un leu puternic, ceea ce ar fi însemnat că Petrom trebuia să câştige pe partea de rafinare şi marketing, ori rezultatele au stat tocmai invers. Petrom are „pierderi importante“ în 2007, aşa cum a recunoscut şi Mariana Gheorghe, pe rafinare şi marketing, de aproape 300 de milioane de euro.

INTERVIU

Creşterea preţului la gaze este „obiectivă“

După anunţarea rezultatelor financiare ale Petrom, Mariana Gheorghe, director general executiv al companiei, a oferit un interviu „Evenimentului zilei“ pe marginea impactului deciziilor Petrom asupra consumatorilor.

EVZ: Credeţi că autorităţile încearcă să discrediteze Petrom printr-o serie de decizii, culminând cu chemarea în instanţă cerută de AVAS în urma achiziţionării Petromservice de către Petrom? Mariana Gheorghe: Nu ar fi niciun motiv să existe o serie de acţiuni concertate, dar este adevărat că ele creează o presiune asupra companiei şi managementului. Citaţia este nejustificată, inclusiv pentru că şi Consiliul Concurenţei a aprobat tranzacţia.

Cum aţi răspuns proiectului de lege al Agenţiei pentru Resurse Minerale privind schimbarea modului de calculare a redevenţei Petrom? Propunerea încalcă contractul de privatizare (conform căruia redevenţa este fixă până în 2014 - n.r.). Cred că e mai important dacă acei bani se folosesc conform legilor, nu dacă rămân mai mulţi bani la companie. Noi avem o activitate operaţională care aduce bani la buget, plătim aceste redevenţe şi avem investiţii foarte mari (3,8 miliarde de euro în 2007 şi aproape 6 miliarde de euro în 2008). Toate acestea ajung în economia românească. Dacă redevenţele vor creşte, va scădea volumul de investiţii al Petrom, ceea ce va duce la declinul producţiei. Automat ar însemna tot redevenţe mai mici la guvern.

Va creşte preţul gazelor din producţia internă anul acesta (acum este 495 de lei/1.000 metri cubi - n.r.)? Nu pot spune la această oră, dar ne-am angajat faţă de guvern ca în procesul de aliniere a preţului gazelor din producţia internă la cele din import să susţinem populaţia din contribuţia la fondul social de gaze.

Dar alinierea favorizează Petrom, pentru că ar însemna ca preţul gazelor la intern să ajungă la 375 de euro/1.000 de metri cubi. Cum va suporta populaţia? Preţurile la acelaşi produs trebuie să fie similare şi să varieze doar în funcţie de cerere şi ofertă. Asta e abordarea obiectivă a economiei de piaţă. Totodată, având în vedere decalajul, am susţinut ca alinierea să se facă gradual.

De ce au scăzut acţiunile Petrom la Bursă de la 0,6 lei, la începutul anului 2007, la 0,34 lei, în februarie 2008? Scăderea nu este legată de datele financiare, acţiunile Petrom nu sunt speculative, ci de portofoliu. Cotaţia pe Bursă s-a îndepărtat de datele de business ale Petrom, iar piaţa de capital din România nu are suficientă lichiditate pentru a reflecta real o companie. Intrarea pe Bursă a pachetului de 8% din acţiunile AVAS în Petrom, care va fi cumpărat de salariaţi, va creşte lichiditatea pieţei.