Evenimentul Zilei > Actualitate > Legile noi care dau peste cap toate licitaţiile din România. Aberaţiile lui Trăilă au paralizat economia!
Legile noi care dau peste cap toate licitaţiile din România. Aberaţiile lui Trăilă au paralizat economia!

Legile noi care dau peste cap toate licitaţiile din România. Aberaţiile lui Trăilă au paralizat economia!

Investiţiile care ar salva economia României sunt blocate de birocraţia creată de ANRMAP.

Investiţiile, singurul motor care ar putea salva România din criză, sunt blocate din cauza legislaţiei şi a procedurilor greoaie prin care sunt contractate lucrările de către autorităţi. Asta chiar dacă legea din acest domeniu a fost modificată în septembrie.
Astfel, mii de licitaţii sunt blocate pentru că Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) nu are oameni să controleze documentaţiile de atribuire, iar sistemul public de licitaţii este blocat de mai multe luni.
Pe de altă parte, preşedintele ANRMAP, Cristina Trăilă, spunea, în septembrie, că noua legislaţie este "o revizuire fundamentală a sistemului naţional al achiziţilor publice şi că se va îmbunătăţi calitatea acestora" prin aplicarea noii legi şi că orice documentaţie va fi citită în maximum 14 zile.
Peste 1.400 de licitaţii, blocate din cauza birocraţiei
Spitale, drumuri judeţene şi şcoli nu pot fi reabilitate pentru că procedurile de licitaţie sunt blocate. Drept urmare, România nici nu atrage fonduri europene, nici nu angajează creditele bugetare existente.
Experţii susţin că autorităţile trebuia să ia măsuri înainte de a schimba legislaţia. "ANRMAP, care are experienţă şi ştie ce presupune verificarea unei documentaţii, ştia ce înseamnă implementarea unui control exante. Nu faci o lege, dar nu ai cum să o implementezi. E ca şi cum ţi-ai trage singur scaunul de sub picioare", au explicat reprezentanţii firmelor specializate pe elaborarea documentaţiilor de achiziţii publice pe fonduri europene.
Potrivit secretarului de stat din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Răzvan Murgeanu, în prezent sunt blocate aproximativ 1.200 legate de dezvoltare regională.
Răspundere diluată
"S-a blocat totul în ţară. Banii alocaţi pentru investiţii, atragerea fondurilor europene. Dacă vom continua aşa şi nu vom face investiţii, nu vom avea nicio şansă să mai atenuăm din efectele crizei", au precizat surse guvernamentale.
Nici Comisia Europeană nu este prea încântată de noua modificare legislativă. Reprezentanţii CE spun că, în prezent, achiziţiile care angajează fonduri europene sunt controlate de prea multe instituţii, iar răspunderea se diluează din cauza acestei birocraţii.
"Concluzia CE a fost că, în România, am complicat prea mult legislaţia, am adus prea multe instituţii să controleze. Ei spun aşa: «Pe mine nu mă interesează înainte de licitaţie cum vă organizaţi voi controlul. Pe mine mă interesează ca, la final, de legalitatea şi corectitudinea implementării fondurilor să răspundă autoritatea de management care gestionează Programul Operaţional respectiv»", a declarat, recent, ministrul Dezvoltării şi Turismulu, Elena Udrea, pentru hotnews.ro.
14 zile s-au făcut luni întregi
În timp ce ANRMAP susţinea în septembrie, atunci când s-a schimbat legea, că după publicarea anunţului de licitaţie pe SEAP instituţia va emite acceptul sau va respinge intenţia de organizare a unei proceduri de achiziţie şi că va informa autoritatea contractantă de decizia pe care au luat-o, zeci de autorităţi locale aşteaptă de mai bine de o lună un răspuns.
Au pus carul înaintea boilor
Potrivit ministrului Mediului, Laszlo Borbely, licitaţiile sunt blocate pentru că ANRMAP nu ar avea oameni să verifice toate documentaţiile înainte de demararea unei licitaţii.
"Suntem în situaţia în care diferite instituţii, precum ANRMAP, trebuie să verifice licitaţiile pe SEAP. Acum suntem iar în blocaj, pentru că pe SEAP au fost demarate numai 60 – 80 din cele 1.400 de licitaţii ce trebuiau să fie demarate, pentru că ANRMAP nu are oameni să verifice licitaţiile. Acest lucru se întâmplă din septembrie 2011", a afirmat, recent, Laszlo Borbely.
"ANRMAP nu are oameni să verifice. 1.400 de achiziţii trebuiau demarate. Acest lucru se întâmplă din septembrie „
LASZLO BORBELY, ministrul Mediului

REACŢIE
ANRMAP: "Noi verificăm manual"
Potrivit reprezentanţilor Autorităţii, de vină ar fi cei care nu au finalizat sistemul de achiziţii publice online (SEAP) şi nu ANRMAP-ul.

"Noi verificăm manual documentaţiile pentru că este blocat SEAP-ul. Dacă acesta funcţiona, aşa cum ne-am angajat şi în faţa Comisiei Europene, începând cu data de 15 otombrie nu mai erau aşa întârzieri", a precizat Ioana Teodorescu, reprezentant al Autorităţii.

Potrivit acesteia, dacă sistemul funcţiona, specialiştii instituţiei conduse de Cristina Trăilă nu erau obligaţi să citească documentaţia de fiecare dată când era trimisă înapoi şi ajunge din nou la ANRMAP.
"Noi retrimitem documentaţiile la autorităţile contractante. Când vin înapoi, le recitim cap coadă, că unii modifică şi acolo unde nu mai trebuiau să schimbe", a adăugat Teodorescu.

Reprezentantul a explicat şi de ce sistemul de achiziţii publice simplifica procedura de verificare.
"Dacă sistemul era funcţional, cei care organizau procedura de achiziţie puteau face modificări numai acolo unde au greşit şi nu mai dura atâta, pentru că câmpurile bune erau blocate. Acesta este ritmul", a adăugat Teodorescu.

Într-un interviu acordat în "Evenimentul Zilei" în iunie, Trăilă recunoştea că are doar 18 agenţi constatatori, la 18.000 de autorităţi contractante.

SOLUŢIE
Europenii spun că ar trebui să existe mai puţine instituţii de control şi să se elimine din birocraţie. 800 de milioane de euro, fonduri europene, sunt blocate
Autorităţile române au discutat deja cu reprezentanţii Comisiei Europene şi au pus pe hârtie cum ar trebui rezolvat blocajul în ceea ce priveşte achiziţiile publice. Potrivit mai multor oficiali guvernamentali, europenii spun că, în România, prea multă lume vrea să controleze.
"ANRMAP controlează şi înainte, şi în timpul licitaţiei şi după ce procedura este finalizată. Pe lângă această instituţie, mai sunt trei-patru organisme care verifică actele de achiziţie. Când se întâmplă ceva, europenii nu ştiu pe cine trebuie să tragă la răspundere. Comisia Europeană vrea să stea de vorbă cu o singură autoritate de control, pe care să o poată trage la răspundere şi pe care să o oblige să repare ceea ce a făcut greşit", au explicat sursele citate.
Autorităţile de management vor verifica documentaţiile
După discuţia pe care România a purtat-o recent cu reprezentanţiui Comisiei Europeană, autorităţile se gândesc ca un singur organism să verifice cum sunt angajaţi constructorii drumurilor sau a aducţiunilor de apă realizate cu bani europeni: Autoritatea de Management. Au pus deja o serie de măsuri pe hârtie şi acum aşteaptă răspuns de la Bruxelles.
Control de la ANI şi declaraţii care ar putea ajunge în penal
Şi Agenţia Naţională de Integritate ar putea controla documentaţiile de atribuire în ceea ce priveşte angajarea fondurilor europene. Motivul: Autoritatea de Management nu are competenţe când vine vorba de conflictul de interese.
Mai mult, autorităţile contractante şi cele de control vor avea acces şi la Registrul Comerţului, pentru a putea verifica acţionariatele firmelor care participă la licitaţii.
Până una-alta, autorităţile române trebuie să rezolve blocajul de aproape 800 de milioane de euro, bani europeni, după ce CE a decis să nu mai efectueze plăţi până stabileşte dacă licitaţiile au fost ilegale sau nu.
Surse guvernamentale au precizat, pentru EVZ, că plăţile vor fi deblocate pe 16 decembrie şi că se vor aplica totuşi corecţii financiare în unele judeţe.
800 de milioane de euro, fonduri europene,
sunt blocate. Comisia Europeană va decide pe data de 16 decembrie dacă va debloca plăţile

REACŢIILE DE LA CONSTRUCTORI
Şi autostrada s-a oprit la ANRMAP
Constructorii s-au plâns de mai multe ori de birocraţia excesivă din spatele proiectelor cu finanţare europeană, dar şi de cele unde statul dă banii. În timp ce administratorul unei firme care a câştigat o licitaţie pentru reabilitarea unui drum din Gorj afirmă că pentru proiectele deja semnate lucrurile nu merg atât de rău: se fac plăţi la timp, iar lucrările evoluează, pentru cele care nu au fost atribuite sau semnate lucrurile se complică.
"Împotmolirea proiectelor la ANRMAP ne costă timp şi bani. Sunt proiecte care ar fi putut fi începute încă din toamnă şi care încă zac în birourile lor", ne-au declarat reprezentanţii unei firme de construcţii.
Un alt proiect a cărei documentaţie de atribuire a lucrărilor zace prin sertarele unor birouri de la ANRMAP este şi construcţia tronsonului dintre Gilău şi Nădăşelu al Autostrăzii Transilvania. Potrivit Companiei Naţionale de Drumuri, documentaţia a fost transmisă încă de acum căteva luni, iar de atunci nu s-a primi un răspuns din partea instituţiei.
În aceeaşi stuaţie se află proiectele de reabilitare a zeci de drumuri judeţene, de aducţiuni de apă şi de reabilitare a unor spitale din judeţe precum Neamţ, Cluj, Constanţa şi Tulcea şi Prahova.
Pe de altă parte, reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice spun că de vină ar fi autorităţile locale, care organizează licitaţii pe ultima sută de metri.
Astfel, aceştia îi acuză pe edili că vor să cumpere lemne şi să angajeze firme de deszăpezire în luna decembrie. În acest caz, Autoritatea a şi găsit soluţia.
A trimis un comunicat prin care a sfătuit autorităţile locale să înceapă procedurile de achiziţie pentru servicii de iarnă din prima parte a anului, pentru ca inspectorii ANRMAP să aibă la dispoziţie câteva luni bune pentru a citi documentaţia de atribuire. (Cristina Sbîrn)
ANRMAP se apără şi enumeră „aberaţiile” găsite de inspectorii Autorităţii
În acest moment în SEAP sunt 98 documentaţii de atribuire care au sursă de finanţare prin Programul Operaţional Regional, din care 21 înregistrează întârzieri de la o zi la 10 zile lucratoare (cum ar fi documentaţia privind „servicii de realizare materiale de promovare în cadrul proiectului Festivalul Caşcavalului de Braduleţ” care are 7 zile întârziere sau „elaborare proiect tehnic şi asistenţă tehnică pentru investiţia modernizare reţea străzi în staţiuni” care are o zi întârziere), iar 24 documentaţii de atribuire au revenit cel puţin odată de la autorităţile contractante, unele fiind  respinse chiar la solicitarea acestora, se precizează într-o precizare trimisă ziarului Evenimentul Zilei de către instituţie.  
„În privinţa procedurilor iniţiate de spitale, drumuri judeţene şi şcoli, în Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice sunt încărcate 408 documentaţii de atribuire ce au ca iniţiatori spitalele, din care 100 sunt reveniri, 3 sunt pe reabilitare nefiind niciuna în întârziere. În privinţa drumurilor judeţene, sunt doar 20 de documentaţii de atribuire din care 4 sunt reveniri. Menţionăm că reabilitările încluse în programele naţionale, cum ar fi PNDI, au fost tratate cu prioritate, la fel ca cele care au vizat achiziţia de medicamente din cadrul programelor naţionale, serviciile de asigurări RCA, achiziţia de pneuri de iarnă şi achiziţia de servicii de dezăpezire”, se mai specifică în precizare.
Redăm mai jos ce precizări a mai făcut ANRMAP
Cu privire la  construcţia tronsonului dintre Gilău şi Nădăşelu al Autostrăzii Transilvania, potrivit comunicării nr. 70984/05.12.2011, primite de la CNADNR „fără o astfel de revizuire a Studiului de Fezabilitate CNADNR SA (studii geotehnice, topografice samd) în calitate de Autoritate Contractantă a fost pusă în imposibilitatea de a lansa procedura de execuţie a lucrărilor pentru acest tronson de autostradă”.
În privinţa proiectelor  ce vizează alimentarea cu apă, în verificarea ANRMAP, sunt 41 de documentaţii de atribuire, din care 8 sunt reveniri şi 15 au o întîrziere de până la 10 zile lucrătoare.  
În SEAP, pentru judeţul Constanţa, NU sunt documentaţii ce vizează alimentarea cu apă sau reabilitarea de drumuri ci 4 documentaţii care au ca iniţiator spitale din judeţul Constanţa, nefiind niciuna în întârziere. În privinţa reabilitării de spitale, nicio documentaţie de atribuire nu este în acest moment în întârziere.
ANRMAP prezină şi o listă cu neregulile din cauza cărora proiectele ar fi fost blocate până în prezent. Şefa ANRMAP a fost supărată de faptul că ziarul a folosit cuvântul aberaţie şi a precizat că expresia „aberaţiile lui Trăilă” este calomnioasă, rezervându-ne dreptul de a lua măsurile legale care se impun.

Citiţi şi:

  • Licitaţiile cu dedicaţie vor fi depistate înainte de a fi atribuite
  • Cum îşi bat joc autorităţile locale de fondurile europene
Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: