Social
Legenda somnului uriaș din Delta Dunării. Realitate biologică sau mit transmis din tată în fiu
Delta Dunării, Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Legenda somnului uriaș care ar fi tras trei bărci în Delta Dunării continuă să circule după decenii. Povestea a fost reactivată în 1968, însă biologii explică de ce somnul nu poate răsturna ambarcațiuni și cum s-a născut mitul.
În Delta Dunării, legendele trec de la o generație la alta aproape la fel de natural cum curge apa printre stuf. De zeci de ani, pescarii vorbesc despre un somn uriaș, un pește care ar fi tras după el trei bărci și ar fi lăsat comunitățile din zonă înmărmurite. Povestea a prins rădăcini, a circulat prin cherhanale și a devenit parte din identitatea locului.
Mitul s-a amplificat în 1968, când un pescar a murit în timpul unei furtuni puternice, iar oamenii au legat incidentul de legenda veche. De atunci, imaginea somnului gigant a continuat să plutească între memorie, teamă și fascinație.
Nașterea legendei din Delta Dunării, de pe Canalele Mari
În versiunile păstrate de pescari, somnul ar fi apărut în zona Golfului Musura sau pe Canalele Mari. Ei povestesc despre plase rupte, zgomote neobișnuite venite din apă sau despre bărci care ar fi fost brusc dezechilibrate. În comunitățile izolate, accidentele severe capătă adesea explicații supranaturale, iar Delta nu face excepție.
Furtuna din 1968, soldată cu moartea unui localnic, a reactivat povestea. Vântul puternic, valurile mari și faptul că trupul pescarului a fost găsit departe de locul dispariției au alimentat din nou mitul unui animal colosal.
Delta Dunării toamna. Sursa foto: Sorin Onisor / Facebook
Există pești care pot depăși suta de kilograme?
Anii ’70 au adus primele studii sistematice asupra faunei Deltei. Somnul european, Silurus glanis, a fost analizat de echipe de biologi și specialiști în ichtiologie. Concluziile lor au demontat, cel puțin în parte, legenda.
Somnii pot depăși doi metri și peste 100 de kilograme, caracteristici care justifică reputația unei specii impresionante. Cu toate acestea, comportamentul lor nu arată că ar putea răsturna bărci sau trage ambarcațiuni grele pe distanțe mari. Somnul este un prădător oportunist, nu un animal agresiv față de oameni sau obiecte mari.
Cercetătorii afirmă că cele mai multe accidente sunt cauzate de vreme instabilă, curenți puternici sau supraîncărcarea bărcii. Din observațiile biologilor, somnul evită contactul cu ambarcațiunile și nu are capacitatea fizică de a produce răsturnări.
Delta, între realitate și mit
Antropologii interpretează aceste povești ca mecanisme sociale. Ele dau sens pericolelor cotidiene dintr-un mediu sălbatic și imprevizibil. Pescarii își transmit unul altuia nu doar tehnici de lucru, ci și legende care întăresc coeziunea comunității.
Delta este un spațiu în care raționalul și imaginarul coabitează natural. Cercetătorii continuă să documenteze exemplare mari de somn, iar pescarii continuă să vorbească despre cele pe care nimeni nu le-a prins niciodată. În teren, adevărul se împletește ușor cu poveștile spuse seara, când stuful foșnește și apa se aude în depărtare.
Situația actuală a speciei
Specialiștii confirmă că în Delta Dunării există încă o populație stabilă de somni mari. Presiunea pescuitului excesiv, schimbările climatice și modificările habitatelor influențează evoluția speciei, dar exemplarele de peste doi metri continuă să apară.
Raritatea lor alimentează și mai mult imaginația pescarilor. Pentru fiecare somn prins oficial există încă zece povestiri despre „alții și mai mari”, văzuți doar o clipă sau simțiți doar în vibratia unei plase rupte.
