O iniţiativă a unei organizaţii neguvernamentale de a reglementa ieşitul la picnic şi grătar este blocată la Ministerul Turismului de mai bine de jumătate de an, în timp ce numărul românilor care ies la iarbă verde este din ce în ce mai mare, mai ales din cauza crizei economice.
Un studiu prezentat vineri de GfK România releva că 70% dintre români nu mai merg în vacanţă anul acesta. Asta se poate traduce în mai mult timp petrecut în natură, în ţară.
„Mă bucur că românul o petreacă mai mult timp în natură şi mă întristează pentru că îmi dau seama că am putea avea nişte rezultate foarte foarte proaste la nivel de poluare”, spune Corneliu Belciug, director de programe al Asociaţiei Green Revolution.
Scurta istorie a unui legi încremenite în proiect
Acum un an, Green Revolution bătea palma cu Nicolae Nemirschi, care pe atunci conducea Ministerul Mediului, pentru crearea unei legi care să reglementeze ieşitul la grătar. În august 2009 se semna protocolul de colaborare între cele două instituţii. Au urmat câteva luni în care reprezentanţii asociaţiei şi experţi ai ministerului au pus la punct codul unic de picnic, care ar fi trebuit să fie universal valabil pe teritoriul României.
Dar n-a fost să fie. Când totul era aproape gata, PSD a ieşit de la guvernare şi ministrul turismului, Elena Udrea, a preluat temporar portofoliul mediului. La final de 2009 ea se hotărâse că legea picnicului nu este o prioritate, respingând-o ca pe o simplă discuţie, nu un proiect în derulare.
Apoi a anunţat că legea va fi inclusă în mai cuprinzătoarea lege a turismului, la care instituţia lucrează, deşi nu ştie când va fi gata.
„Apelul meu către autorităţi este de a încerca să reglementeze fiecare pe cât poate ieşitul la iarbă verde şi să încerce să vină cu soluţii care să dea rezultate pe plan local”, spune Corneliu Belciug, care speră ca măcar vara aceasta natura să fie cruţată.
„Vara, românii vor ieşi foarte mult în natură. Este un an de criză economică în care românul îşi va permite şi mai puţin să plece în concediu”, iar picnicul rămâne alternativa cea mai ieftină.
Ce prevede legea picnicului
Promotorii codului pentru ieşit la iarbă verde propun câteva măsuri simple şi punctuale: interzicerea oricărei activităţi de picnic în alte zone decât cele care sunt special amenajate şi trecerea responsabilităţii amenajării şi deciderii zonelor unde să aibă loc picnicuri în sarcina autorităţilor locale.
Astfel, devine răspunderea autorităţilor locale să se îngrijească de spaţiile unde se pot face grătare, să instaleze coşuri de gunoi pentru colectarea selectivă a deşeurilor, să ofere lemne pentru foc şi grătare, un punct sanitar, toalete ecologice etc.
„Nu spune nimeni să interzici sau să îi restrângi omului dreptul de a ieşi în natură. Dar toţi oamenii care ies în natură trebuie să înţeleagă că nu pot face asta după placul lor, trebuie să respecte nişte legi, un minim de norme. Nicăieri nu te poţi aşeza unde vrei să faci focul, să opreşti maşina, să dai drumul la muzică şi la plecare să laşi toate deşeurile. Este de neconceput”,
Corneliu Belciug, director de programe Green Revolution
Descarcă aici legea picnicului
Proiectul cuprinde şi amenzi pentru că, spune Corneliu Belciug, unii oameni nu pot fi educaţi decât aşa. El este totuşi optimist, considerând că odată ce autorităţile vor pune la dispoziţia oamenilor locuri speciale pentru ieşitul la iarbă verde, majoritatea pasionaţilor de grătare vor merge acolo.
„Este clar că românului îi place să iasă la picnic. Noi vrem ca omul să iasă în natură, dar să lase locul curat, chiar mai curat decât l-a găsit”.
O problemă de 20 de ani
Înainte de 1989, deşi ieşeau deseori la pădure, românii nu lăsau gunoi aşa cum o fac astăzi. Atunci nu se găseau atâtea produse de consumat în sticle de plastic, sau în cutii de aluminiu.
Piesajul după 20 de ani de libertate este dezolant. În multe staţiuni montane, dar şi pe marginea drumurilor naţionale mormane de gunoaie care sunt un indicator al respectului românului pentru mediu.
„Natura n-are gură să strige, nu iese în stradă, nu are lider de sindicat, nu are reprezentanţi în Parlament. Nu poţi să ţii pasul cu 4-5 milioane de oameni care ies la picnic săptămânal la nivelul întregii ţări şi lasă în urmă gunoaie”, spune iniţiatorul legii picnicului.
În ultimii ani tot mai multe organizaţii neguvernamentale au mobilizat voluntari pentru a curăţa anumite zone. Dar aceasta este soluţie temporară. Nu trece mult timp până când deşeurile cresc la loc, mai rapid decât pădurile pe care le sufocă.
Un clişeu al ieşitului la iarbă verde din care românii parcă refuză să iasă: carnea sfârâind pe grătar, gunoiul aruncat la câţiva paşi, maşina – din care se aude muzică tare – curăţată cu ocazia ieşirii în natură, PET-urile aruncate în apă. Tabloul unei degradări care a dezechilibrat natura unei ţări care odată se lăuda cu aurul verde.
„Păi nu-i frumos în România? Este excelent, o ţară în care poţi să faci ce vrei, mai ales în natură”, spune cu o notă sarcastică reprezentantul Green Revolution. Şi ca niciodată, nevoia de a reglementa ieşitul la iarbă verde este foarte stringentă. Dar perioada total nepotrivită pentru guvernanţii prinşi cu criza economică şi şomajul în creştere.
„Mediul este la coada listei de priorităţi. Din păcate ceea ce nu înţeleg ei este că echilibrul naturii este foarte sensibil. Odată dezechilibrul produs, lucrurile se vor desfăşura foarte repede. O să ne ia mult mai mult timp şi efort să frânăm natura care se duce la vale decât ne ia acuma să o împingem”.
- În România există 15 prevederi diferite, cuprinse în mai multe legi şi ordonanţe, care reglementează activităţile în aer liber, după numărătoarea Green Report
Recomandările noastre
