După un an de lupte care au făcut zeci de mii de victime în ambele tabere, NATO se aşteaptă la o nouă ofensivă rusească. Cele 30 de ţări membre ale Alianţei sunt mai hotărâte ca oricând să facă în aşa fel încât Ucraina să sfârşeacă prin a învinge, a asigurat Stoltenberg

NATO trebuie să se pregătească pentru o lungă confruntare cu Rusia, deoarece preşedintele Vladimir Putin nu arată nicio dorinţă de pace, la un an după ce a invadat Ucraina, a avertizat secretarul general al Alianţei, norvegianul Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru AFP.

"Trebuie să ne pregătim pe termen lung, poate dura foarte mulţi ani", a avertizat el. "Preşedintele Putin vrea o altfel de Europă, o Europă în care îşi poate controla vecinii, poate decide ce pot face ţările", a deplâns situaţia Jens Stoltenberg în acest interviu acordat cu o săptămână înaintea primei aniversări a invadării Ucrainei.

După un an de lupte care au făcut zeci de mii de victime în ambele tabere, NATO se aşteaptă la o nouă ofensivă rusească. Cele 30 de ţări membre ale Alianţei sunt mai hotărâte ca oricând să facă în aşa fel încât Ucraina să sfârşeacă prin a învinge, a asigurat el.

"Suntem aici pentru a ne asigura că Ucraina câştigă acest război şi pentru a-i furniza arme, muniţie şi susţinerea de care are nevoie", a declarat el.  "Dacă preşedintele Putin câştigă în Ucraina, va fi o tragedie pentru ucraineni. Dar va fi la fel de periculos pentru noi toţi, deoarece el şi ceilalţi lideri autoritari vor fi convinşi că atunci când folosesc forţa militară îşi pot realiza obiectivele".

Turcia este presată să aprobe aderarea Suediei şi Finlandei

În cursul dimineţii, Stoltenberg a cerut Ankarei să integreze "acum" Finlanda şi Suedia, ale căror candidaturi la Alianţa atlantică sunt blocate din mai de Turcia. "Continui să cred că e timpul acum să ratificăm [aderarea] în acelaşi timp a Finlandei şi a Suediei", a declarat  Stoltenberg într-o conferinţă de presă cu ministrul turc al afacerilor externe, Mevlut Cavusoglu.

Secretarul general al NATO, venit în Turcia să arate sprijinul Alianţei după seismul devastator din 6 februarie care a făcut peste 36.000 de morţi în ţară, s-a referit pentru prima dată public la ipoteza unei intrări a Finlandei înaintea Suediei în Alianţă. El a afirmat totuşi că încearcă să obţină "cât mai repede posibil" ultimele ratificări din partea Turciai şi Ungariei pentru cele două ţări.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a sugerat la începutul lui februarie că Parlametul turc ar putea ratifica aderarea Filandei, fără cea, depusă în comun, a Suediei, care este în continuare blocată de Ankara.

"Nu ar fi realist să afirmăm că Suedia şi-a îndeplinit pe deplin obligaţiile care decurg din protocolul de acord" semnat în iunie între Turcia, Suedia şi Finlanda, a reafirmat joi şeful diplomaţiei turce, Mevlut Cavusoglu. Cavusoglu a repetat că Turcia este gata "să evalueze procesul de aderare al Finlandei la NATO separat de cel al Suediei". Turcia îi reproşează între altele Suediei că adăposteşte militanţi şi simpatizanţi kurzi pe care ea îi califică drept "terorişti", în special pe cei din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Liderii celor 30 de ţări membre ale NATO au luat decizia de a invita Suedia şi Finlanda să se alăture Alianţei cu ocazia unui summit la Madrid, în iulie 2022. 30 de ţări au semnat protocoalele de aderare şi 28 le-au ratificat.

Decizia din ianuarie a autorităţilor suedeze de a autoriza o manifestaţie în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, în timpul căreia a fost ars un Coran, a provocat mânia Ankarei care a oprit negocierile amânând o reuniune tripartită programată în februarie. Ţările membre ale NATO au oferit 40 de containere şi 20.000 de corturi pentru a-i adăposti pe sinistraţii de după cutrenurul de pământ.