De la începutul epidemiei, a fost dezbătută rata mortalității legată de infecția cu Sars-CoV-2. Ca atare, avem impresia că am auzit totul: "Covidul ucide mult mai puțin decât gripa", "Covidul ucide jumătate din pacienții spitalizați", chiar "Vom muri cu toții" şi aşa mai departe ...

Primăvara trecută, era prea devreme pentru a fi siguri. Această boală necunoscută s-a abătut asupra populației cu viteza fulgerului cu teste incerte, în cantitate insuficientă, iar proporția pacienților infectați, dar asimptomatici, a fost per total imposibil de estimat.

De atunci, studiile s-au înmulțit și evaluarea numărului de decese cauzate efectiv de Covid-19 se clarifică zi de zi. Dacă, uneori, aveți impresia că citiți sau auziți cifre care se contrazic, este probabil din cauza faptului că nu sunt utilizate aceleași criterii, în funcție de diferite studii. Iată o mică explicație în trei puncte pentru a avea în sfârșit o idee clară!

Câți dintre cei infectați mor?

- Aproximativ 1%.

Acest procent corespunde numărului de decese comparativ cu numărul de persoane infectate. Este denumită în mod obișnuit "rata mortalității", dar ar trebui să fie numită "rata de mortalitate reală" pentru a fi exactă din punct de vedere științific. Rata efectivă a mortalității reale sau "infection fatality rate" (IFR), corespunde numărului de decese cauzate de boală, comparativ cu numărul total estimat de persoane care au avut boala, nu doar cele diagnosticate. Este imposibil să testăm pe toată lumea și să numărăm cu precizie toate decesele legate de Covid, astfel încât aceste cifre pot fi obținute numai din modele.

Pentru a stabili IFR la 1%, echipa de cercetători de la Imperial College London s-a bazat pe nu mai puțin de 175 de studii publicate în întreaga lume. În ţări cu venit ridicat precum Franța, oamenii de știință plasează rata mortalității după infectarea cu Sars-CoV-2 la 1,15%, în timp ce, în țările cu venituri mici, ar fi mai degrabă în jur de 0,23%. De ce o asemenea diferență? Una dintre ipotezele prezentate de oamenii de știință se bazează pe tinerețea populațiilor din țările mai puțin bogate.

Cum creşte riscul odată cu vârsta?

- Se înmulțește cu doi la fiecare 8 ani.

Acum toată lumea știe: mortalitatea Covid este legată de vârstă. O persoană infectată nu prezintă același risc de deces dacă are 20 sau 80 de ani. Experții de la Imperial College din Londra au calculat că riscul de deces cauzat de coronavirus se dublează la fiecare 8 ani. Astfel, rata mortalității trece de la mai puțin de 0,1% la cei cu vârsta sub 40 de ani la mai mult de 5% la pacienții cu vârsta peste 80 de ani și chiar la 17% peste 90 de ani. Dar, "deși persoanele în vârstă prezintă un risc mai mare de a muri din cauza Covid-19, riscul la vârsta mijlocie este încă mare. De exemplu, estimăm că aproximativ 1 din 260 de persoane cu vârste cuprinse între 50 și 55 de ani moare de infecție", spune dr. Lucy Okell, coautor al studiului Imperial College.

Care este riscul de a muri în terapie intensivă?

- 25%.

Aceasta este rata mortalității observată la începutul lunii mai într-un studiu efectuat pe 4.244 de pacienți în stare gravă aflaţi la terapie intensivă, majoritatea în Franța, dar și în Belgia și Elveția, între începutul și sfârșitul primului val, în cadrul Studiului Covid-ICU (Intensive Care Unit) publicat în preimprimare pe site-ul Societății Europene pentru Reanimare, care urmează să fie publicat în revista "Intensive Care Medecine".

În detaliu, rata mortalității pacienților la trei luni de la internarea lor în secția de terapie intensivă a fost în general de 31%. O rată mai bună decât cea observată în aceeași perioadă în New York și în studiul britanic Recovery (40%) sau în China (50%). Dar cea mai remarcabilă din studiul Covid-ICU este, fără îndoială, scăderea clară și rapidă a ratei mortalității între sfârșitul lunii februarie și începutul lunii mai, ajungând de la 42 la 25%. Studiul oferă, de asemenea, un profil mai detaliat al pacienților internați în unitatea de terapie intensivă: media de vârstă 63 de ani, 74% bărbați, 75% supraponderali (41% suferind de obezitate), 48% cu hipertensiune, 28% fiind diabetici, 7% imunocompromiși, în timp ce doar 4% erau fumători activi.

Trebuie menționat, totuși, că 25% dintre pacienții supuși terapiei intensive în această perioadă aveau sub 54 de ani. (Rador)